Statele
Unite ale Americii au o nouă strategie națională de apărare, care
îi privește pe aliații europeni, inclusiv România. Comandorul (r)
Sandu Valentin Mateiu, reputat analist militar, alături de Hari
Bucur Marcu, apreciat expert în politici de securitate, analizează,
pentru „Adevărul”, impactul noii strategii americane asupra României și a Uniunii Europene.
Americanii le cer europenilor să își dezvolte capabilitățile pentru a se putea apăra și singuri
Ideea de bază este că Statele Unite ale Americii vor continua să ofere sprijin aliaților, dar se vor concentra în primul rând pe propriile priorități. Vestea bună este că Washingtonul nu se dezice de NATO și de aliații europeni, iar articolul 5, cel care stă practic la baza întregii Alianțe, rămâne în picioare.
În
același timp, potrivit noii Strategii Naționale de Apărare a
Pentagonului, europenii vor fi sprijiniți în fața oricărei
intenții agresive a Rusiei, dar va trebui ca ei înșiși să își
dezvolte propriile capacități. Concret, dacă vechea strategia a
democraților, în timpul administrației Biden, vedea în China
principalul competitor strategic al Statelor Unite, alături de cu
Rusia, acum accentul cade pe proximitatea SUA, conform doctrinei
Monroe. Pentagonul va urmări în primul rând să se asigure că nu
va pierde emisfera vestică și se va implica în combaterea
migrației, a cartelurilor de droguri, dar și în apărarea unor
obiective considerate strategice, cum ar fi Canalul Panama sau
Groenlanda, de influență străină.
Comandorul
(r) Sandu Valentin Mateiu, reputat analist militar, alături de Hari
Bucur Marcu, apreciat expert în politici de securitate, analizează,
pentru „Adevărul”, importanța noii strategii de apărare
americană pentru România și felul în care acesta va influența,
direct și indirect, Uniunea Europeană și țara noastră.
SUA nu pleacă din Europa
Comandorul
(r) Sandu Valentin Mateiu consideră că noua strategia este coerentă
și vine în continuarea strategiei de securitate a Statelor Unite.
„E
voba de câteva priorități. Prima este, înainte de toate, home
defense, interesele americane acasă, cu atmosfera vestică, cu tot.
A doua este descurajarea Chinei, prioritizarea Indo-Pacific. Nimic
nou până aici. Apoi, ce e important pentru noi, România, împărțirea
responsabilităților, împreună cu aliații și partenerii. Dar
aici apar câteva elemente și trebuie să le enumerăm. În primul
rând, Statele Unite spun că nu se izolează. Nu pleacă. Al doilea
element este că vor promova înainte de toate interesele
americanilor. Dacă până acum apărarea care venea de la americani
în cadrul NATO venea în baza valorilor, acum vine în baza
intereselor. Nu pentru că sunteți la fel ca noi, democrații și
așa mai departe, vă apărăm, ci vă apărăm pentru că avem un
interes comun în fața amenințării. Iar acestea sunt prezentate
corect: Rusia, China și așa mai departe”, spune Mateiu.
El
consideră că „vremea ipocriziei” a trecut pentru americani, dar și
pentru aliații europeni.
„Al
doilea element care e foarte important: vremea ipocriziei a trecut și
la americani, dar și la aliați. Al doilea element la care trebuie
să fim atenți este cel legat de faptul că Statele Unite continuă
să afirme că vor juca un rol esențial în apărarea aliaților.
Asta e foarte important de reținut și spune faptul că aliații vor
fi alături de Statele Unite nu pentru a favoriza Statele Unite
într-o acțiune, ci pentru că au propriul lor interes. Aceeași
idee de mai sus: avem interes să ne apărăm în fața Rusiei.
Statele Unite au un interes în altceva, suntem împreună. Iar aici
vine ideea contribuției. Și se spune ceea ce se știa: aliații și
partenerii trebuie să-și asume o contribuție vitală. Atenție,
noi trebuie să fim primii care ne apărăm. Iar America spune după
aceea că va avea un rol important, critic, în a fi alături de noi.
Spune foarte clar: Statele Unite vor avea un rol critic, dar mai
limitat pentru aliații săi din Europa”, mai spune comandorul
Mateiu.
Practic, prin noua strategie de apărare, americanii nu se dezic de NATO și de
aliați, ba chiar urmează în esență celebrele articole 3,4, și
mai ales 5 din alianță. Este vorba despre articolele care se referă
la faptul că fiecare stat membru NATO trebuie să dispună de
propriile capacități militare, iar în caz de atac aliații trebuie
să-i sară în ajutor. Există însă și nuanțe, explicate de
Sandu Valentin Mateiu.
„Nu
se schimbă esența, nu este o altă abordare față de NATO.
Absolut, rămân principiile de bază. Dar acolo, în tratatul NATO, dacă vă aduceți
aminte, în paragraful inițial se vorbește despre Carta ONU,
democrație, valori. Acum vorbim numai despre interese, interese pe
care ți le promovezi tu întâi. Nu mai faci demagogia cu valorile
și în baza valorii «mă aperi tu pe mine». Nu. Îți aplici
valorile, îți dezvolți capacitatea de apărare și pentru că ai
interesul de a te apăra și faci ceva să te aperi, preiei aceste
atribuții, iar eu, Statele Unite, pentru că am interese comune cu
tine, rămân. Se trece din epoca vorbitului în epoca «ce-i în
mână nu-i minciună» – cu ce vii, ce faci. Aici este problema și
Statele Unite sunt de un realism, ca să nu spun cinism, foarte clar.
Nu există loc de întors”, subliniază Mateiu.
În
ce privește aliații europeni, printre care și România, strategia
de apărare americană pornește de la ideea că Rusia reprezintă
pericolul la adresa lor.
„În
ce privește Europa, lucrurile sunt foarte clare. În ce privește Rusia,
amenințările sunt definite corect. Iar la linia de efort Europa, iarăși lucrurile sunt foarte
bine definite, fără nicio ezitare, în ideea pe care v-am spus-o
mai devreme: «avem interese comune, vi le promovați, suntem alături
de voi. Vă preluați responsabilitățile, suntem alături de voi și
afirmă elementul critic: suntem acolo alături de voi». Nu se pune
în discuție NATO, nu se pune în discuție articolul 5, nu se pune
în discuție umbrela nucleară a Statelor Unite asupra Europei. Se
spune doar că va fi un sprijin mai limitat. Se și spune așa:
«critic, dar sprijin limitat din partea forțelor americane». Asta
este expresia. Sprijinul va fi critic, deci va fi esențial, să
spunem așa, dar limitat din partea forțelor americane. Și de aici
pleacă toată problema. Spune că vom fi stimulați ca să ne facem
această treabă»”, punctează Mateiu.
Europa cade pe locul 3 în prioritățile SUA
În altă ordine de idei, se reconfirmă și pivotul spre zona Indo Pacific, dar spațiul american va fi prioritar, în timp ce Europa pierde din importanță.
„Se
scoate în evidență faptul că Statele Unite au forțat, la urma
urmei, statele membre NATO să mărească bugetul apărării la 3%,
după aia 5%. Și aici este ceva foarte interesant. Știți că una
dintre problemele globale ale Statelor Unite a fost legată de
capacitatea de a duce simultan mai multe conflicte majore. Asta a
fost una din marile probleme ale strategiei americane. Cum ar fi
acum un mare război în Pacific și un mare război în Europa. Ori
americanii văd rezolvarea la această problemă prin situația
următoare: voi, europenii, preluați greul în Europa. «Suntem în
spatele vostru, dar voi duceți greul, pentru că noi trebuie să ne concentrăm în spațiul Pacific». Nu este nimic nou. De la Obama avem
pivotul spre Pacific. Ce este schimbată este viziunea internă. Avem
un Donald Trump care nu se mai uită la valori, democrație și așa
mai departe. Ia de la sine existența unui Vest cu tot ce are el și
promovează un interes comun. Pentru că sunt definite clar
amenințările. Nu se face niciun fel de rabat în definirea Rusiei
ca fiind amenințare”, mai spune el.
Ce poate face România
În
ce privește România, comandorul spune că lucrurile sunt cât se
poate de clare. România va trebui să-și asume apărarea sa și să
nu pornească de la ideea că alții vor muri pentru a o apăra, în
timp ce politicienii au cu totul alte preocupări. Evident, aliații
vor interveni și ne vor ajuta, dar greul ar trebui să-l ducă
românii, în ipoteza unui război. Acest lucru nu înseamnă că
România va fi abandonată, ci doar că va trebui să ne facem
propria treabă.
„România
va trebui să fie apărată de România în frunte cu armata sa și
în mijloc cu clasa politică care trebuie să-și asume
responsabilitatea. Această strategie de apărare națională a
Americii nu este altceva decât un semnal că a venit vremea să ne
asumăm responsabilități. Noi față de noi”, mai afirmă
comandorul Sandu Valentin Mateiu.
Și
Hari Bucur Marcu îi împărtășește punctul de vedere în ce
privește faptul că Statele Unite ale Americii nu abandonează
Europa și nu o lasă la cheremul unei Rusii imprevizibile și
agresive.
Hari
Bucur Marcu menționează și că SUA nu vor mai fi obligate să
apere singure Europa, iar europenii vor trebui să devină parteneri
cu contribuții egale, nu doar asistați. Altfel spus, America rămâne
alături de aliați, dar nu mai plătește singură nota de plată
pentru neglijența europeană.
„Nu
e o detașare de Europa, dar americanii vor ca europenii să-și
facă partea lor de treabă. Iar Europa e pe locul trei pe lista
priorităților Statelor Unite, după propriul teritoriu, dar și după
China. Mi se pare foarte corect acest punct de vedere. Acum, opțiunea
strategică a Statelor Unite este ca Europa să ajungă să se apere
singură și să-și gândească singură securitatea, dar cu asistența Statelor Unite acolo unde Europa nu are capacitatea să
se descurce singură”, spune Hari Bucur Marcu.
Ce vor face americanii pentru noi
Practic,
cel mai probabil americanii vor continuă să asigure europenilor o
serie de facilități. „Vor continua să fie ajutați europenii
acolo unde nu pot să se descurce singuri, acolo unde nu sunt
acoperiți. De exemplu, europenii sunt complet rămași în urmă în
ce privește arma spațială. Da, și la rachete nucleare, că și
aici e rămasă Europa în urmă. Sunt elemente care lipsesc Europei,
dar trebuie să se spună clar că e vorba despre apărarea
convențională. Adică este vorba de apărarea convențională”,
mai spune el.
România
nu avea avea de ales și va trebui să își asume responsabilități
pe care decenii la rând le-a declinat, la fel ca și partenerii
europeni.
„Problema
e, în primul rând, că România trebuie să fie un actor pe locul
potențialului său pe care îl are în Europa. România va trebui să
fie un actor care să insiste pe o apărare comună europeană, dar
care evident să nu fie îndreptată împotriva Statelor Unite, că e
ridicol. Dacă statele Uniunii Europene vor să aibă un rol de jucat
și în propria lor securitate, și în securitatea continentală și
în cea globală, este obligatoriu să își constituie o putere
militară comună. Așa că nu mai merge ca fiecare stat să facă ce
vrea”, punctează Hari Bucur Marcu.
Expertul
amintește de articolulele care stau la baza Tratatului Nord Atlantic
și care spun clar că fiecare stat trebuie să fie capabil să aibă
o forță militară pregătită să-i apere teritoriul.
„Avem
articolul 3 din Tratatul de la Washington, Tratatul NATO, care spune
că este obligația fiecărui stat membru să-și asigure propria
apărare. Să fii gata pentru propria apărare, înseamnă să fii
gata pe priorități și pe timp de avertizare. De exemplu, să luăm
o situație absurdă: dacă vrea să ne atace Moldova, este timpul de
avertizare, să spunem, 100 de ani până când să își constituie
Moldova o forță care ar putea să cucerească România. Însă dacă
e vorba să ne cucerească Rusia, timpul de avertizare este de 5 ani.
România trebuie să își ia măsuri și diplomatice, și politice,
și militare, evident, ca să nu aibă o problemă în viitor”, mai
afirmă Hari Bucur Marcu.
Europa e împinsă de la spate să nu mai tremure de teama rușilor
Însă
nu numai România va trebui să aibă grijă. Europa poate și
trebuie să își asigure propriile capabilități, consideră Hari
Bucur Marcu. Practic, este impardonabil ca Uniunea Europeană, care
are o populație de aproximativ 450 de milioane și o putere
economică importantă să tremure de frica unui stat precum Rusia,
care are o populație de circa 150 de milioane și o putere economică
mult mai mică.
„Dacă
adunăm statele care sunt mai importante, SUA sunt pe primul loc,
China pe 2, iar Europa e pe locul 3. Dacă ne gândim la toate
statele din NATO, mai puțin Statele Unite, acestea au la un loc un
PIB de 26 de trilioane de dolari, față de Rusia, care are 2
trilioane. Ei bine, când e vorba de puterea militară, nu e așa.
Adică la puterea militară, aliații europenii la un loc plus Canada
nu au o putere militară cât a Rusiei. E o situație anormală, care
trebuie corectată. Asta din cauza neglijenței, că nu s-a
investit”, mai spune Hari Bucur Marcu.