Articol de Sebastian Vasile – Publicat marti, 03 februarie 2026, 11:25 / Actualizat marti, 03 februarie 2026 14:11

Potrivit unui nou raport citat de Guardian, alimentele ultraprocesate au mai multe în comun cu țigările decât cu fructele sau legumele și necesită o reglementare mult mai strictă. Cercetătorii sunt îngrijorați de faptul că aceste alimente sunt concepute mai mult pentru a încuraja dependența și consumul, acesta fiind motivul principal pentru care ar trebui reglementate la fel ca tutunul.

  • Alimentele ultraprocesate sunt produse industriale complexe, variind de la formule pentru bebeluși și cereale până la fast-food și mâncăruri gata preparate, obținute prin procese de prelucrare extremă. Acestea sunt fabricate dintr-un amestec de ingrediente rafinate, precum uleiuri hidrogenate, izolați proteici și diverși zaharuri, alături de aditivi chimici care le conferă gust și textură, dar le reduc valoarea nutritivă.

  • Din cauza conținutului ridicat de sare, zahăr și grăsimi, consumul frecvent de alimente ultraprocesate este direct corelat cu boli cronice grave, precum obezitatea, cancerul, diabetul și afecțiunile cardiovasculare.

Într-un studiu publicat pe 3 februarie, cercetătorii de la Harvard, Michigan și Duke avertizează că alimentele ultraprocesate (AUP) sunt proiectate să creeze dependență, similar țigărilor. Studiul subliniază că ambele industrii folosesc tehnici de producție care maximizează stimularea rapidă a circuitelor de recompensă din creier, provocând daune grave sănătății publice prin consumul excesiv de produse industriale (sucuri, gustări ambalate).

Conform sursei citate, studiul se bazează pe date din domeniile științei dependenței, nutriției și istoriei sănătății publice pentru a-și susține comparațiile.

Autorii spun că etichetele de marketing, precum „conținut redus de grăsimi” sau „fără zahăr”, reprezintă o formă de spălare a imaginii, care poate întârzia reglementarea. Acest fenomen este similar cu publicitatea din anii 1950 la filtrele de țigări, prezentate ca inovații protectoare, deși „în practică nu ofereau beneficii semnificative”.

„Multe AUP împărtășesc mai multe caracteristici cu țigările decât cu fructele sau legumele minim procesate și, prin urmare, justifică o reglementare pe măsura riscurilor semnificative pe care le prezintă pentru sănătatea publică”, au concluzionat autorii.