Despre clădirea în discuție, renovată cu 32 de milioane de lei, s-a speculat că ar fi fost pregătită ca locuință pentru președintele Klaus Iohannis la terminarea mandatului acestuia de șef al statului.
Ce spun auditorii Curții de Conturi despre renovarea vilei
Curtea de Conturi a României a constatat deficiențe semnificative în modul în care Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) a administrat investițiile aflate în curs de execuție în perioada 2023-2024, se arată într-un raport al instituției, dat publicității în data de 12 ianuarie 2026. Potrivit documentului citat, RA-APPS nu a asigurat funcționarea eficientă a sistemului de control intern, ceea ce a generat „numeroase neconformități contabile și administrative”.
Modul în care au fost cheltuiți banii alocați pentru renovarea vilei din Aviatorilor nr. 86 a fost unul dintre subiectele centrale ale verificărilor făcute în actele contabile ale instituției care administrează patrimoniul statului.
Risc de dublare a cheltuielilor
Auditorii au semnalat nereguli în modul în care RA-APPS a ținut evidența contabilă a investițiilor realizate la imobilul din Bulevardul Aviatorilor, nr. 86, una dintre cele mai costisitoare investiții ale regiei. Deși în documentele oficiale aprobate, investiția apare ca un singur obiectiv de reabilitare și modernizare, inclus în programele de investiții pe anii 2023 și 2024, în contabilitatea regiei, aceasta este fragmentată în zeci de poziții distincte.
Potrivit auditorilor, pentru același obiectiv de investiții au fost înregistrate 51 de poziții contabile diferite, cu o valoare totală de peste 32 de milioane de lei, grupate în opt analitice separate ale contului „Imobilizări corporale în curs de execuție”. Această abordare face imposibilă urmărirea clară a cheltuielilor efectuate, a stadiului real al lucrărilor și a corelării acestora cu obiectivul de investiții aprobat.
Curtea de Conturi atrage atenția că o astfel de evidență fragmentată afectează transparența utilizării fondurilor publice și creează riscuri de raportare eronată, dublare a cheltuielilor sau lipsă de control asupra investițiilor în derulare. Auditorii subliniază că evidența investițiilor trebuie să permită o trasabilitate clară a fiecărei sume cheltuite, în funcție de obiectivul concret aprobat prin programele anuale de investiții, se arată în documentul citat.
În acest context, Curtea de Conturi a cerut conducerii RA-APPS să introducă reguli clare de verificare și urmărire a cheltuielilor, astfel încât lucrările de renovare și modernizare aflate în desfășurare să fie evidențiate coerent, separat pentru fiecare tip de lucrare, astfel încât să se poată vedea exact pentru ce au fost folosiți banii publici alocați renovării vilei respective.
Curtea de Conturi a cerut conducerii RA-APPS să introducă reguli clare de verificare și urmărire a cheltuielilor. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
„Din analiza evidenței contabile şi tehnico-operative a imobilizărilor în curs de execuție, echipa de audit a constatat că în cadrul RA-APPS nu este organizată o evidență distinctă pentru toate obiectivele de investiții.
Pentru exemplificare, menționăm obiectivul de investiții Reabilitare, modernizare şi refuncționalizare, care se regăseşte la poziția 31 în Programul de investiții aferent anului 2023 – investiții de noi obiective în continuare, investiții noi şi la poziția 34 în Programul de investiții aferent anului 2024 – obiective de investiții în continuare pentru imobilul situat în Bulevardul Aviatorilor, nr. 86.
Însă, conform situației întocmite de reprezentanții SAIFI, pentru acest obiectiv de investiții au fost înregistrate în evidența contului 51 de poziții, în valoare totală de 32.020.612,55 de lei, sintetizate în 8 analitice diferite ale contului 231 Imobilizări corporale în curs de execuție.
Cauza: Nu au fost instituite mecanisme de control intern/managerial şi de monitorizare a aplicării acestora pentru a se asigura evidența contabilă în concordanță cu situația de fapt.
Consecința: Lipsa organizării distincte pe fiecare obiectiv nou de investiții prezintă riscul de colectare eronată a valorii imobilizărilor în curs, aprobate prin programul de investiții, precum şi riscul de a fi menținute în evidența contabilă după înstrăinarea imobilelor pentru care s-au efectuat lucrări”, potrivit raportului Curții de Conturi.
Contractele RA-APPS de mare valoare, la secret
Dincolo de deficiențele serioase depistate în actele contabile, auditorii au consfințit prin concluziile publicate în raport ceea ce presa semnalase deja de ani buni. RA-APPS este o instituție închisă, lipsită de transparență în ceea ce privește cheltuirea banilor publici și administrarea clădirilor de mare valoare pe care regia le are în portofoliu.
Printre principalele nereguli se numără lipsa transparenței publice. Pe site-ul oficial al RA-APPS nu au fost publicate documente de interes public esențiale, precum regulamentul de funcționare, organigrama, planurile anuale de achiziții, contractele publice de valoare mare sau documente care să ateste modul de derulare a achizițiilor. De asemenea, instituția nu a publicat planul de integritate, document obligatoriu, potrivit legislației în vigoare.
Un singur om verifică toate cheltuielile
În plus, regulamentul de organizare al RA-APPS a rămas neactualizat timp de peste 15 ani, deși cadrul legal s-a modificat semnificativ, arată sursa citată. Abia în 2025, conducerea regiei a inițiat actualizarea acestui document, ceea ce, potrivit auditorilor, a creat riscuri pentru activitatea desfășurată în perioada verificată, respectiv anii 2023-2024.
Grav este că la RA-APPS verificarea cheltuielilor este realizată de o singură persoană, deși organigrama prevede patru posturi pentru aceasta. În plus, plățile au fost aprobate fără verificări complete privind legalitatea și realitatea documentelor justificative.
„Conducerea RA-APPS nu a luat măsuri pentru stabilirea persoanelor responsabile cu aplicarea vizei de realitate, regularitate şi legalitate a operațiunilor pentru care se efectuează plăți, astfel încât viza de control financiar preventiv s-a exercitat fără ca actele şi/sau documentele să fie certificate în privința realității, regularității şi legalității de către conducătorii compartimentelor de specialitate emitente”, se arată în raport.
Banii au putut fi plătiți fără o verificare completă
Absența „vizei de realitate, legalitate și regularitate” invocată de auditorii Curții de Conturi se referă, de fapt, la o verificare obligatorie înainte să se facă o plată din bani publici.
Prin această verificare, cineva trebuie să confirme trei lucruri de bază:
– realitatea – dacă lucrarea, serviciul sau bunul chiar există. De exemplu, dacă se plătește o renovare, cineva trebuie să confirme că renovarea chiar a fost făcută și nu este doar „pe hârtie”;
– legalitatea – trebuie certificat că plata respectă legea, dacă există un contract, dacă procedura de achiziție a fost legală și dacă suma este permisă de lege;
– regularitatea – cineva trebuie să verifice dacă totul este făcut corect, conform regulilor interne, dacă documentele sunt complete, dacă s-au respectat etapele, dacă s-au obținut toate aprobările necesare.
Practic, conducerea RA-APPS nu a stabilit clar cine este responsabil să facă aceste verificări, plățile au fost aprobate fără ca șefii de compartimente să confirme oficial că lucrările sau serviciile au fost realizate, sunt legale și respectă regulile interne. Cu alte cuvinte, banii au putut fi plătiți fără o verificare completă și clar asumată.
Ce este RA-APPS
Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat este o instituție care administrează și gestionează clădiri, vile, hoteluri, terenuri și alte proprietăți ce aparțin statului, adică averea imobiliară a României. Regia are ca obiect de activitate administrarea, conservarea, protejarea și întreținerea imobilelor în care își desfășoară activitatea Guvernul, ministerele, autorități și instituții publice, dar asigură și locuințe de protocol.
RA-APPS are în administrare un portofoliu foarte mare de bunuri imobiliare, case și vile de protocol,
clădiri folosite de instituții publice, hoteluri și spații în stațiuni turistice, terenuri și alte proprietăți ale statului.
Regia funcționează la nivel național prin mai multe sucursale la Sinaia, Neptun, Victoria (Cluj-Napoca), București, Snagov-Parc, Sucursala pentru Reprezentare și Protocol Triumf.
Conducerea regiei este asigurată de un consiliu de administrație format din cinci membri, dintre care unul este și director general, în prezent Marius Grăjdan, care este și președinte al consiliului de administrație al regiei. Acesta a preluat conducerea regiei în 2015, după suspendarea și, ulterior, condamnarea fostului director Gabriel Surdu. Gabriel Surdu a fost implicat într-un dosar de corupție legat de obținerea unor contracte publice pentru o firmă pe care o controla prin interpuși. În 2017, Curtea de Apel București l-a condamnat pe Gabriel Surdu la 3 ani de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență.
Marius Grăjdan este și președinte al consiliului de administrație al regiei în acest moment. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Directorul instituției primește un salariu lunar net de 24.000 de lei, în baza contractului de mandat, în timp ce membrii Consiliului de Administrație beneficiază de o indemnizație lunară netă de 12.000 de lei.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE 
Urmărește cel mai nou VIDEO