Licitația pentru Centura Metropolitană Cluj a fost câștigată în 2025 de Dimex 2000 SRL, în parteneriat cu o companie din Bosnia și una din Bulgaria.
Contractul: 4.7 miliarde de lei
Una din firmele din parteneriat spune că de fapt nu s-a înscris la licitație, astfel toată procedura a fost viciată. Procurorii DNA au făcut anul trecut percheziții la primăria condusă de Emil Boc fix pentru acest contract.
Ioan Scurtu, asociatul Dimex, a fost condamnat în 2015 la doi ani închisoare cu suspendare după ce a întocmit acte false pentru a obține alte contracte publice și după ce a încercat să mituiască un procuror ca să scape de probleme.
„Nu există și nu a existat niciodată un parteneriat între Integral inženjering ad Laktaši și HydrostroyAD din Bulgaria și compania Dimex 2000 din România. Presupușii reprezentanți ai Dimex 2000 ne-au contactat pe 27 septembrie 2024 cu o ofertă de cooperare în cadrul proiectului de ocolire a orașului Cluj, dar am respins această cooperare în scris, mai întâi pe 2 octombrie 2024, apoi din nou pe 15 octombrie 2024. După aceea, persoanele autorizate ale Integral inženjering nu au mai avut niciun fel de contact cu respectivele companii. Nu am autorizat niciodată nicio altă persoană să comunice, să negocieze, să livreze sau să semneze documente de orice fel cu acestea” ne-au transmis reprezentanții firmei bosniace Integral Inženjering.
Firma Dimex 2000 spune că nu poate comenta pe marginea contractului: „Vă informăm că, în acest moment, contractul la care faceți referire conține clauze exprese de confidențialitate care limitează în mod clar posibilitatea noastră de a furniza informații publice privind stadiul detaliat al documentațiilor, derularea contractuală, eventuale dificultăți întâmpinate sau aspecte de natură juridică apărute pe parcursul implementării” ne-a transmis pe email reprezentantul firmei.
Emil Boc ne-a comunicat că DIMEX a semnat contractul pe baza documentelor cerute de lege.
„În ceea ce privește atribuirea contractului, subliniem că toate obligațiile legale care revin unei autorități contractante au fost respectate. Procedura de evaluare s-a desfășurat sub monitorizarea ANAP, a fost realizată de o comisie de evaluare cu experți cooptați, cu respectarea cadrului legal aplicabil, iar raportul procedurii a fost avizat cu aviz conform necondiționat de către ANAP. De asemenea, anterior semnării contractului, Comisia Europeană a confirmat îndeplinirea pașilor legali necesari. (…) Atunci când am fost sesizați de Integral, în toamna trecută, am trecut imediat la verificări instituționale și am sesizat DNA”.
„În ceea ce privește eventuale suspiciuni legate de autenticitatea documentelor depuse, acestea nu țin de competența autorității contractante. Conform legii, responsabilitatea pentru conținutul și corectitudinea documentelor depuse în cadrul procedurii revine exclusiv ofertantului” a declarat Emil Boc
Istoria contractului
Chiar dacă în urmă cu mai mulți ani apărea în documentele autorității locale ca „prioritate națională”, centura metropolitană nu există nici astăzi. Au existat însă promisiuni politice. De exemplu, în urmă cu șapte ani, primarul spunea că o să fie gata în 2024. Încă nu e.
Cei 42 de km de centură ar costa, conform estimărilor recente, peste nouă miliarde de lei. Prețul ei inițial era, în urmă cu trei ani, cu două miliarde mai mic. Finanțarea vine de la bugetul de stat și de la Uniunea Europeană.
În februarie 2023, Primăria Cluj-Napoca a lansat două licitații pentru o parte din centură. Le-a anulat după trei luni pentru că nu a depus nimeni oferte.
Câteva luni mai târziu, în iulie, autoritatea a scos din nou la licitație un contract de aproximativ patru miliarde de lei.
Singura ofertă depusă a fost declarată neconformă în aprilie 2024, iar procedura a fost din nou anulată. Prețul ofertat de asocierea de firme depășea cu peste jumătate de miliard de lei valoarea maximă a lucrărilor.
Firma care conducea asocierea a explicat ulterior la Consiliul Național al Contestațiilor că fusese vorba de niște erori de tastare la completarea prețurilor ofertate.
În iulie 2024, primăria a lansat o nouă licitație, după ce a crescut valoarea contractului.
A fost depusă o singură ofertă de către o asociere de firme care a și câștigat licitația în mai 2025.
Contractul de aproximativ 4.7 miliarde de lei a fost atribuit firmelor: Dimex 2000 Company SRL din Bistrița, Hydrostroy AD din Bulgaria și Inzenjering A.D. Laktasi din Bosnia.
Primele două au făcut parte și din asocierea care oferise prețul mult prea mare în 2023.
Dimex 2000 Company SRL este deținută de antreprenorii Ioan şi Neluța Lucreția Scurtu din Bistrița-Năsăud.
În 2022, Ioan Scurtu și firma în care este asociat au fost trimiși în judecată într-un dosar de corupție.
Procurorii DNA Cluj au descoperit că firma Dimex întocmise documente false privind locul din care provenea piatra spartă folosită pentru modernizarea unor drumuri forestiere. Mai exact, fusese extrasă ilegal de la fosta mină Colbu din comuna Prundu Bârgăului.
Firma lui Scurtu câștigase în 2013, în asociere cu alte companii, un proiect de modernizare a unor drumuri forestiere comuna Prundu Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud, finanțat din fonduri europene. Valoarea contractului fusese de aproximativ 1.5 milioane euro.
Dar, Ioan Scurtu a fost condamnat, în 2015, pentru cumpărare de influență la doi ani închisoare cu suspendare sub supraveghere a pedepsei pe un termen de încercare de patru ani.
Problema a apărut după ce a construit un pod către vila unei procuroare din Bistrița Năsăud. În schimbul lucrărilor gratuite, magistrata urma să-l ajute pe Scurtu să obțină o soluție favorabilă într-un dosar civil privind niște terenuri din zonă.
Integral Inzenjering din Bosnia, una din firmele asociate cu compania lui Scurtu pentru centura Clujului a intrat în 2022 pe lista sancțiunilor impuse de Statele Unite.
Integral era deținută la acel moment de omul de afaceri Slobodan Stanković. Departamentul de Stat din SUA menționa că Stanković era apropiat de Milorad Dodik, fost președinte al Republicii Srpska care fusese sancționat pentru corupție și subminarea acordului de pace care a pus capăt războiului din Bosnia.
Dodik ajutase firma Integral să primească proiecte majore de construcții în Republica Srpska (republica sârbă din Bosnia), fără o competiție corectă și transparentă. În schimbul proiectelor, Stankovic a oferit sprijin „mașinii de propagandă” a lui Dodik și a transformat o televiziune în portavocea politicianului.
Stankovic a decedat în 2023,iar anul trecut, firma sa a fost scoasă de pe lista entităților sancționate de SUA.
Legăturile strânse dintre grupul Integral și conducerea Republicii Srpska au fost descrise de jurnaliștii de la Centrul pentru Jurnalism de Investigație din Sarajevo încă din 2014. Jurnaliștii au arătat cum două companii din grup au primit credite de 10 milioane de mărci bosniace de la o bancă de stat, controlată politic.
Hydrostroy AD, a doua firmă asociată în contractul pentru centura Clujului, este o companie din Bulgaria deținută de Veliko Zhelev, fost șef al agenției de drumuri din Bulgaria.
Despre el, jurnaliștii OCCRP scriau în 2022 că a devenit cel mai proeminent om de afaceri în industria construcției de drumuri și că a câștigat, prin Hydrostroy, contracte de milioane de euro.
Un fost ministru al Bulgariei, l-a acuzat pe Zhelev, fără să-i spună numele, de jaf din bani publici, menționând că peste 11 milioane de dolari au fost transferați în Emiratele Arabe Unite.
OCCRP a arătat că Zhelev figurează proprietarul a zece apartamente în Dubai, care valorează împreună peste 4 milioane de dolari.
Un articol Kapital Insights (parte din grupul Economedia) prezintă o anchetă a ministerelor bulgare de Finanțe și Dezvoltare regională despre alocarea ilegală de fonduri publice pentru lucrări de întreținere și reparații la drumuri din Bulgaria. Au analizat 34 de contracte rutiere și au constatat că aproape 80% din totalul sarcinilor atribuite nu corespund termenilor contractelor.
Articolul include un segment despre Hydrostroy și Veliko Zhelev, în categoria companiilor care controlează sectorul de drumuri. Prin organizații și consorții afiliate, Hydrostroy a primit aproape 613,4 milioane de euro în finanțări publice din partea partidului GERB, aflat la guvernare atunci. Menționează că aceasta a fost singura companie căreia i s-a atribuit un nou contract de către coaliția de guvernare, în valoare de peste 178,85 milioane de euro, pentru realizarea unui tunel sub vârful Șipka.
Veliko Zhelev și firmele sale apar și într-o investigație a publicațiilor Bivol și BIRD, despre acorduri de lobby în valoare de peste 2 milioane de dolari semnate de Anthony Podesta, lobbyistul Partidului Democrat din SUA. Proprietarii companiilor bulgare care au semnat acele contracte sunt conectați cu fostul parlamentarul bulgar și oligarh Delyan Peevski, care a fost sancționat de Regatul Unit și SUA pentru rolul său important în corupția din Bulgaria.
Contractul semnat cu Hydrostroy pentru a promova interesele companiei în fața oficialilor relevanți ai guvernului SUA valorează 1,2 milioane de dolari. Dar Podesa nu a declarat contractul în registrul Senatului SUA sau registrul FARA. Conexiunea cu fostul parlamentar Peevski este făcută prin faptul că acesta este asociat cu firma Vodstroy 98, care a fost cumpărată de Hydrostroy.
Amintesc și ei de momentul televizat în care ministrul de Interne, Boyko Rashkov a declarat că un om de afaceri a trimis 21 de milioane de leva Emiratelor Arabe Unite (EAU) și a legat originea banilor de o fraudă de milioane de dolari în construcția de drumuri, legată de autostrada Hemus.
În 2023, ministrul Dezvoltării, Ivan Șișkov, a constatat că lipsește o treime din asfaltul din autostrada Hemus, un proiect finanțat din fonduri europene, în care ambele companii ale lui Veliko Zhelev au fost implicate. Deși media pentru autostrăzi era o grosime de 28-30 cm la asfalt, proiectul prevedea o grosime de 20 cm, iar constructorul, în realitate, a așezat doar până în 14 cm.
În aceeași perioadă, Veliko Zhelev a fost reținut timp de 72 de ore de procurori pentru că a încercat să oblige un angajat, fost șef al departamentului „Construcții” din companie, să semneze documente false prin care să-și asume obligații de 68.000 levă. Ministrul de interne discuta despre o posibilă legătură între o plată în avans la proiectul autostrăzii Hemus și constrângerea angajatului de a semna anumite documente, dar ipoteza nu a fost dovedită.
În 2025, procuratura a încercat de două ori să claseze cazul, dar instanța a refuzat și a dispus continuarea cercetărilor.
Intră în comunitatea cititorilor responsabili, care plătesc pentru munca jurnaliștilor:
A studiat jurnalismul la Cluj și a scris pentru revista IQool și Monitorul de Cluj. Acum publică la Factual.ro și este pasionată de jurnalismul de date. Îi place să urmărească modul în care sunt gestionați banii publici.
Anca Mihai a lucrat până în 2024 ca arhitect, iar recent a trecut la jurnalism.