Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare va anunța și detalia măsurile din planul de relansare, joi, într-o conferință de presă, de la ora 13.30.
Proiectul privind măsurile de relansare economică a fost prezentat joi în Guvern în primă lectură.
Principalele declarații:
- Aș vrea să mulțumesc companiilor, de la mari companii la IMM-uri, și românilor pentru susținerea din această perioadă de ajustare și consolidare fiscală. Pe sacrificiul și sprijinul acestora s-a bazat rezultatul pe care am reușit să îl obținem anul trecut, un deficit cash de 7,6%, sub ținta negociată cu Comisia Europeană, de 8,4%.
- Efortul tuturor românilor a făcut să avem acum spațiul fiscal posibil pentru a avea măsuri de relansare.
- Am făcut și vom face consultări cu mediul de afaceri, vom face modificări în planul de relansare pentru a cuprinde observațiile de la mediul de business și din zonele menționate în program.
Măsurile din 2025
- În decembrie am instituit o cotă unică de 1% pentru microîntreprinderi și face parte din planul pe care îl prezentăm astăzi.
- Este activă din decembrie garanția de portofoliu, unde prin Banca de Investiții și Dezvoltare avem peste 6 miliarde lei disponibile pentru microîntreprinderi și IMM
- Pentru marile afaceri, taxa pe cifra de afaceri a fost scăzută de la 1% la 0,5%
Măsurile pentru 2026
- Planul din acest an are o componentă fiscală și una de reașezare a schemelor pentru companii
- Mutăm focusul de pe consum pe investiții, de pe număr de proiecte și volum de finanțare pe calitate, de la volum de proiecte la domenii strategice unde România are interese importante.
- Modernizăm instrumentele de susținere a companiilor și introducem noi concepte și noi moduri de finanțare
– articolul continuă mai jos –
Măsurile fiscale:
- Schimbăm filosofia pe baza căreia funcționează Banca de Investiții și Dezvoltare. Ea preia rolul de a gestiona scheme de susținere pentru companii, inclusiv ajutor de stat.
- Va putea crea vehicule investiționale de tip private equity sau de a se alătura unor vehicule instituționale create de piață pentru a susține sectoare ale economiei
- Rezolvăm problema creditelor pentru zona de susținere a cercetării și dezvoltării. Pe lângă deducerea existentă de 50%, introducem un credit fiscal de 10%
- Creditul fiscal intră ca nou concept în instrumentarul de investiții și în zona de susținere a companiilor pe partea fiscală. El va fi dezvoltat și pe partea de scheme de susținere.
- Vom crește atractivitatea facilității privind profitul investit. Facem posibilă utilizarea amortizării accelerate și pentru această facilitate.
- Introducem amortizarea superaccelerată de 65%, față de 50% în prezent, pentru investițiile în echipamente în 2026, ne dorim investiții în producție, în echipamente, în 2026
- Creștem plafonul pentru mijloace fixe de la 2.500 lei la 5.000 lei, acest plafon nu a mai fost actualizat de mult timp
- Introducem superdeduceri pe zona de cheltuieli pentru companiile care vor să se listeze. Introducem deducere suplimentară de 50% la calculul rezultatului fiscal
- Definitivăm termenul de declarare și plată al impozitului pe profit la 25 iunie, ca măsură de simplificare.
- Avem o serie de măsuri care sprijină microîntreprinderile.
- Majorăm termenul de angajare al angajatului pentru micro de la 30 de zile la 90 de zile.
- Permitem vânzarea unei imobilizări anuale care să nu fie inclusă în plafonul de 100.000 euro pentru micro. Din cauza vânzării unei imobilizări, unii depășeau acest plafon
- Permitem revenirea la micro dacă condițiile de plată permit
- Rezolvăm problema concediilor medicale: stabilim cele 30 de zile care sunt permise anual, ca să nu mai avem problema pierderii statutului de micro
- Am reușit să plătim în decembrie bonificațiile pentru persoanele juridice, pentru peste 150.000 de companii. Reluăm măsura în 2026, cu respectarea tuturor condițiilor
- Adăugăm o bonificație pentru persoanele fizice, dacă ele vor plăti la timp
- Creștem plafonul de TVA la încasare. Era stabilit de 5 ani la 4,5 milioane lei și îl creștem la 5 milioane lei în 2026 și 5,5 milioane lei în 2027
- Instituim programul de susținere „Facilitatea națională pentru pregătire și asistență tehnică a proiectelor în parteneriat-public-privat”. Nu putem avansa cu proiecte PPP dacă nu avem instrumente pentru documentații și pentru susținerea în asistență tehnică, inclusiv mecanisme prin care aceste proiecte să fie selectate și aprobate la nivelul Guvernului.
Măsuri de ajutor de stat și scheme de susținere:
- Instituim o schemă de ajutor de stat pentru proiecte strategice. Proiectele pleacă de la 1 miliard lei sau 200 milioane euro. România nu avea un astfel de instrument pentru atragerea investițiilor mari, iar când se afla în competiție cu țările din regiune pentru atragerea unei investiții mari, nu avea instrumentele necesare să convingă în timp real investitorilor să vină în România
- Schema este deschisă și pentru investiții românești și pentru investiții străine.
- Condiții: capital social minim de 25 milioane lei și o valoare activelor de cel puțin 50 milioane lei.
- Criteriile schemei vor fi notificate către Comisie și definite în hotărâri de guvern
- Schema pentru industrie de la Finanțe regândită, pentru a avea o reflectare mai bună a proiectelor selectate pe deficite de balanță comercială, subgrupele de produse unde avem deficit pe balanță comercială vor fi punctate corespunzător, ca să redirecționăm resurse importante în zonele unde este nevoie să recuperăm aceste deficite
- Gândim un instrument dedicat pentru valorificarea resurselor minerale critice. Vom susține zona de valorificare a resurselor minerale critice și zona de noi tehnologii
- O altă schemă dedicată privește noile tehnologii: inteligența artificială, semiconductori, robotică, scalare a companiilor care să treacă din acceleratoare către piață.
- Zona de apărare: industria națională nu avea un instrument de finanțare local. Am negociat cu ministerul Fondurilor 200 de milioane de euro pentru sector, ca companiile românești din apărare în joint venture sau în regim simplificat să poată aplica pentru aceste fonduri europene
- O să avem instrument dedicat și în zona IMM, proiecte de talie mică, între 7 și 50 milioane.
- Vom avea un plafon dedicat pentru românii din diaspora care vor să vină să investească în România. O parte din cei 100 de milioane de euro vor fi pentru aceste proiecte.
Impact măsuri
- Impactul bugetar calculat pentru 2026 este de 2,1 – 2,2 miliarde lei
- Impactul pentru toate schemele de finanțare este pe un termen mediu de 5-7 ani, ele vor trebui notificate
- Intenționăm să aprobăm acest pachet împreună cu pachetul privind reforma administrației
Întrebări și răspunsuri:
Reducere impozit pe proprietate
Q: Ce impact ar exista dacă impozitul pe proprietate s-ar reduce cu 50%?
A: Chestiunea va fi discutată în coaliție, unde se va lua o decizie politică. Pachetul 2 care include impozitele pe proprietate a fost de 2 ori aprobat în Parlament. Impactul este inclus în proiecția bugetară din acest an. Aceste măsuri au avut un efect contracționist, de aceea prezentăm un plan de relansare care va avea un aport semnificativ asupra economiei. Este importantă consecvența când România își asumă anumite lucruri. Impozitul pe proprietate a fost asumat din 2021 și a fost asumat permanent succesiv de toate Guvernele. Dacă nu dorim să adoptăm anumite măsuri, nu trebuie să le asumăm.
Q: Impozitului pe locuințe și mașini – care este impactul estimat pe majorarea de 1 ianuarie, ce încasări în plus sunt estimate la nivelul UAT-urilor?
A: 3,7 miliarde.
Q: Există spațiu fiscal pentru o opțiune a primarilor de a reduce taxele locale cu până la 50%?
A: Nu vreau să fac evaluări asupra a ce e sau nu posibil în discuțiile din coaliție.
Ajutoare one-off
Q: Există resurse pentru a se acorda ajutoare one-off pentru pensionari?
A: Sunt multe propuneri. Ne dorim să găsim resursele pentru a sprijini persoanele vulnerabile. Efortul trebuie să fie comun. Sunt propuneri care vin de la toate partidele, încercăm să le integrăm și să le introducem în spațiul fiscal pe care îl avem pentru 2026. Este un efort important pe care trebuie să îl facem pentru a reduce deficitul cash de la 7,6% în 2025 la 6,2% în acest an. Tratăm cu atenție toate propunerile, mai ales dacă au surse de finanțare identificate. Dacă nu, încercăm să le identificăm împreună.
Q: V-ați făcut impact bugetar dacă ar putea fi acordată o tranșă în aprilie și una în decembrie?
A: Vom avea discuții săptămâna viitoare. Nu toți ordonatorii au încărcat în sistem proiecția de buget. Când o vor face vom face o simulare cu ce spațiu fiscal mai există. O parte din măsuri au fost prevăzute, dar pentru măsuri one-off trebuie să găsim surse care să nu destabilizăm echilibrele câștigate cu trudă și sacrificii.
Taxa pe colete extra-UE
Q: Ce se întâmplă cu taxa pe colete introdusă de România, după ce de la 1 iulie se instituie și o taxă la nivelul UE, obligatorie? Va fi o dublă taxare?
A: Taxa pe care am introdus-o este una logistică. Decizia UE a fost luată de curând în ECOFIN. Vom lua o decizie. Nu am discutat încă cu nimeni din coaliție, nici cu prim-ministrul. Vom evalua opțiunile. Această taxă logistică protejează 50-60.000 de antreprenori care vindeau online, cărora le-a scăzut cifra de afaceri și au suferit enorm din cauza invaziei de mici colete din țări terțe. Nu am luat o decizie despre ce vom face, cum vom armoniza cele două taxe.
Impactul bugetar al pachetului de relansare
Q: Premierul spunea că măsurilor vor presupune întâi costuri și efectele se vor vedea. Dvs ați spus că veți mitiga costul acestor măsuri prin reforma administrativă. Impactul de 2,1 miliarde reprezintă cheltuieli ale statului care se văd în deficit și cât reprezintă în PIB?
A: Vom avea efecte imediate datorită măsurilor fiscale, cum ar fi facilitatea privind profitul reinvestit sau amortizarea superaccelerată, care vor ajuta firmele să achiziționeze echipamente în 2026. Aceste efecte le vom vedea imediat. Dar luăm în calcul și calendarul pentru schemele de susținere, care se vor aproba în 3 luni la nivel de criterii. Proiectele vor trece prin evaluare. Investițiile se vor vedea urmând acest calendar. 2,1-2,2 miliarde lei este impactul în venituri estimat pentru 2026.
Q: Statul cheltuie? Are cu 2,2 miliarde mai puține venituri, care se vor compensa prin veniturile prin care le câștigă din reforma administrației? 2,2 miliarde lei reprezintă scăderi de venituri?
A: Da, este un impact negativ în venituri de 2,2 miliarde lei, care va fi compensat din pachetul de administrație. Intenționăm să le adoptăm concomitent.
Q: Care este impactul pozitiv de atragere de bani la stat?
A: Pachetul de administrație acoperă aceste 2,1 miliarde.
Q: Dacă el pică la CCR, nu rămânem cu impactul negativ al pachetului de relansare? Nu era rațional să faceți economii și apoi să angajați cheltuieli?
A: Am luat în calcul toate aceste scenarii. Discuțiile vor fi tranșate în coaliție.
Q: Dacă pachetul privind reforma administrației publice întârzie sau nu se materializează, aveți posibilități financiare să acoperiți în acest an impactul bugetar de 2,1 miliarde lei? Urmează și pachetul de solidaritate al PSD cu impact de 3,3 miliarde lei… Premierul Bolojan s-a arătat deschis la ajutoare pentru persoane vulnerabile, ceea ce înseamnă alți bani.
A: Suntem la momentul în care construim bugetul. Voi prezenta spațiile pe care le avem și vom lua o decizie. Noi ne-am dori ca măsurile să intre în vigoare concomitent și imediat.
Fonduri europene transformate în lei și ținute la bancă pentru dobânzi
Q: Ministerul Energiei a transformat în lei fonduri europene de 1,7 miliarde de euro pe care i-a ținut la bancă pentru dobânzi. Situația se întâmplă la mai multe ministere. Ce sume au fost transformate în lei și depuse în bănci, ce ministere au făcut asta, câți bani s-au obținut din dobânzi și de ce ați făcut asta riscând să întârziați plățile către beneficiarii de fonduri europene?
A: Am cerut informații de la Trezorerie și Ministerul Energiei. Am cerut o întâlnire să clarificăm aceste aspecte.
Q: Este folosită practica și alte ministere?
A: Nu am alte semnale.
Durată scheme de ajutor și bonificații
Q: Din suma de aproape 4 miliarde euro, câți bani sunt pe granturi, câți pe credite fiscale și pe câți ani se întind schemele de ajutor și bonificațiile?
A: Schemele pornesc din 2026, se finalizează în 2032 și au plafoane maximale. Fiecare are plafon de 100-150 milioane de euro anual. Pe 4 scheme importante, inclusiv schema pentru proiecte strategice, în intervalul până în 2032 discutăm de 4 miliarde de euro, dar acești bani vor fi alocați anual în funcție de plafoane.
Mai sunt resurse pe care le vom mobiliza pe zona de credit fiscal, la materiale critice, dar în toate schemele avem plafoane, avem control strict al modului în care banii sunt cheltuiți an de an.
Neplata primei zile de concediu medical
Q: Își permite Guvernul să renunțe la neplata primei zile de concediu medical?
A: Proiectul a fost propus de Ministerul Sănătății. Anul trecut am plătit cu 2,4 miliarde în plus la concedii medicale, am plătit restanțe din ultimii 3 ani și am redus restanțele de la 3 ani la 6 luni. Propunerea a fost adoptată. Când vom lua o decizie, trebuie analizat, văzut impactul.
Calendar pentru schemele de ajutor
Q: Calendar pentru schemele de ajutor?
A: Avem nevoie de o perioadă de pregătire. Dacă vrem efecte în semestrul 2, trebuie să începem să muncim.
Vouchere de vacanță pentru bugetari
Q: Vor fi acordate în continuare vouchere de vacanță pentru bugetari în 2026?
A: Vom anunța când avem draftul proiectului de buget.
Materii critice
Q: Unde vedeți cel mai mare potențial pentru România din punct de vedere al materialelor critice, pentru ce industrii poate deveni România furnizoare, în apărare?
A: Apărarea este una dintre industrii. Lista de materii critice cuprinde resurse pe care le avem. Cuprul, de exemplu, avem resurse minerale care trebuie valorificate, nu aveam instrumente pentru a face acest lucru. Am combinat noile tehnologii cu resursele minerale. În perioada imediat următoare vom identifica potențial interes. În momentul de față există interes pe zona de cupru pentru dezvoltare lanțurilor de producție. Există un proiect important la Ministerul Economiei pentru valorificarea grafitului, acesta poate fi un alt domeniu, este extrem de căutat la nivel mondial.
Proiecte de infrastructură
Q: Constructorii se confruntă cu dificultăți de finanțare, din partea statului, din partea băncilor, ceea ce poate pune în pericol proiectele din PNRR. BID ar putea dezvolta proiecte de garanții, dar numai dacă Ministerul Finanțelor va considera sectorul construcțiilor unul strategic. Veți face asta și cum?
A: Ne-am onorat obligațiile față de constructori în decembrie plătind la zi toate programele de la Ministerul Dezvoltării: PNRR, PNDL, Anghel Saligny și CNI. Sunt deschis să creăm instrumente noi, inclusiv în zona BID.
Buget pentru investiții
Q: Ce buget va fi alocat pentru investiții anul viitor, ce se va întâmpla cu investițiile din bugetul național, din Anghel Saligny, din CNI, având în vedere că e posibil să avem gaură de 230 milioane de euro din PNRR?
A: Vom prezenta situația bugetelor când prezentăm bugetul.
Cote defalcate pentru primării
Q: S-a conturat o soluție pentru cotele defalcate din impozitul pe venit și TVA?
A: Discuțiile continuă inclusiv săptămâna viitoare.
Reforma cheltuielilor statului
Q: Când va duce statul efortul acestei perioade?
A: Eu sper cât mai curând. Pachetul de administrație era finalizat. Cât mai curând vom demara aceste măsuri prin aprobarea pachetului de administrație, pe care noi îl susținem din august.
Pe lângă pachetul de administrație, lupta pentru a economisi, pentru disciplină fiscală, este o luptă de zi cu zi. Analizăm fiecare cheltuială în parte, fiecare cerere de aprobare de limite, destinația sumelor respective, inclusiv creditele de angajament, ca să fim siguri că obținem economii. Am făcut asta timp de șase luni, ați văzut rezultatele de la finalul anului trecut și vom continua.
Reducere TVA
Q: Când ar putea reveni TVA la 19%?
A: Mi-aș dori să putem discuta despre acest orizont, să avem date din execuția bugetară și evoluții privind creșterea economică care să ne permită să discutăm despre acest orizont. Acum ne concentrăm pe construcția bugetului și pe execuție bugetară cât mai bună în 2026. Nu vreau să creez așteptări pentru acest orizont. România are de făcut un efort foarte mare de atingere a țintei de deficit în 2026 și de ieșire din procedura de deficit excesiv. Ne-am complăcut 5 ani în procedura de deficit excesiv și am pierdut foarte multe oportunități de negociere, de obținere de finanțări, de participare în anumite proiecte strategice. Ne dorim să ieșim din procedură în 2029-2030 ca să putem depăși complet această perioadă, dar trebuie să continuăm dincolo de deficit de 6%. Vom face asta stimulând creșterea economică, ne axăm pe creștere, pe investiții noi, care se vor vedea în economie și vor face mai ușoară consolidarea fiscală. Am păstrat creșterea economică, deși din analize reieșea că consolidarea va avea efect mai dus.
Stimulent pentru piața de capital
Q: Ajutoare pentru persoane fizice, de 400 euro pe an, care investesc la bursă sau în Pilonul 3 de pensii?
A: Este vorba de un stimulent sub formă de deducere de 400 de euro pentru plasamente la Bursă, este prins în program. Nu este propunerea PSD, dar este prinsă în program.
Plafonul de deductibilitate pentru multinaționale
Q: Ați scos plafonul de 1% deductibilitate pentru multinaționale, măsură cerută de OCDE. Este tranzitorie și ce puneți în loc?
A: Așteptăm ultimul aviz din partea OCDE care ar închide subiectele Ministerului de Finanțe în raport cu calendarul de aderare. Ne dorim aderarea cât mai rapid în 2026, pentru că ea va crește investițiile, va atrage investitori și va scădea costurile de finanțare pentru România. Suntem în discuție cu mai mulți experți tehnici de la OCDE. Când vom finaliza discuțiile, o să facem anunțuri.
Știrea inițială
Amintim că premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri că Guvernul închide măsurile de ajustare bugetară și începe să lucreze la măsurile care duc la relansare economică.
Potrivit lui, pachetul de relansare conține soluții de credite fiscale pentru companii, măsuri de amortizare accelerată pentru achiziția de utilaje, scheme de sprijin pentru investițiile mari, pentru zonele unde avem deficite comerciale, pentru zonele unde pot fi stimulate exporturile și scheme de garanții prin Banca de Investiții și Dezvoltare.
Câteva modificări anunțate de ministrul Finanțelor Alexandru Nazare:
- Introducere credit fiscal pentru cercetare, scheme de susținere pentru cercetare și tehnologie
- Schemă de susținere pe fonduri europene pentru industria de apărare
- Amortizare super-accelerată de la 50% la 65% pentru echipamente și investiții
- Crește atractivitatea facilității de profit reinvestit, inclusiv prin a folosi amortizarea accelerată simplă în facilitatea de profit reinvestit
- Pentru microîntreprinderi, „termenul de angajare a acelui unic angajat era prea scurt. Din 30 de zile, facem 90 de zile”.
- „Odată ce treceai de plafon, îți pierdeai statutul de microîntreprindere și nu te mai puteai întoarce să reiei statutul. Atâta timp cât plafonul a fost deja redus la 100.000 euro, nu făcea sens lucru. Am introdus posibilitatea ca atunci când reîndeplinești condițiile, să te poți întoarce la statutul de micro”.
- „La vânzarea unor imobilizări, din cauza vânzării pierdeai statutul de microîntreprindere pentru că acea vânzare se introducea în plafon. Permitem imobilizarea unei imobilizări pe an care să nu fie introdusă în plafon astfel încât să nu-și piardă statutul de micro doar dintr-o singură vânzare”.
- Se reglează problema cu concediile medicale. Dacă un angajat era în 30 de zile în concediu medical, pierdeai statutul de microîntreprindere.
- Se revine cu bonificația de 3% pentru companii.
- Se introduce o bonificație pentru persoanele fizice care plătesc în avans.