Sambata, 07 Februarie 2026, ora 00:18

2692 citiri

Studiul care arată cum se poate ține la distanță demența. Concluzii ce implică prevenirea bolilor de inimă

Risc de infarct și atac cerebral pentru o treime dintre cei din București-Ilfov FOTO /Pixabay

Factorii de risc asociați apariției a aproape jumătate dintre toate cazurile de demență pot fi controlați sau cel puțin influențați pozitiv, arată un studiu recent realizat la Spitalul Universitar Skåne din Suedia, citat de Medical News Today.

Factorii modificabili reprezintă 45% din riscul de demență, conform cercetărilor existente, iar noul studiu, ale cărui rezultate au fost publicate în The Journal of Prevention of Alzheimer’s Disease, se concentrează asupra acestei legături.

Investigația a vizat cele două forme cele mai frecvente de demență: boala Alzheimer și demența vasculară.

Care sunt cele mai afectate zone ale creierului

Hipertensiunea arterială, nivelurile ridicate de colesterol, boala coronariană, fumatul și un nivel scăzut de educație au fost asociate cu hiperintensități ale substanței albe. Acestea sunt zone afectate ale creierului care indică demența vasculară.

24 de ani de Sentimente.ro. Mii de cupluri formate. Incepe-ti povestea. Oferta aniversara>>

Studiul arată, de asemenea, că plăcile de beta-amiloid, un biomarker al bolii Alzheimer, sunt corelate cu diabetul, în timp ce un indice de masă corporală (IMC) scăzut a fost asociat cu acumularea de proteine tau, alt biomarker al Alzheimerului.

Cercetătorii au analizat datele a 494 de participanți, cu o vârstă medie de 65 de ani, înscriși în studiul prospectiv suedez BioFINDER-2.

Toți participanții au fost evaluați complet, cu analiza lichidului cefalorahidian, imagistică PET, scanări RMN, precum și evaluări clinice și cognitive. Aceștia au fost urmăriți timp de patru ani, perioadă în care modificările cerebrale au fost observate și înregistrate.

„Demența nu este doar o boală a bătrâneții”

Pe măsură ce cercetarea progresează, devine tot mai clar că demența nu apare doar la vârste înaintate.

Sarah Bullard, director de Psihologie la Gaylord Specialty Healthcare, care nu a participat la studiul suedez, a declarat pentru Medical News Today:

„Am auzit recent pe cineva spunând că demența este o boală a vârstei mijlocii și nu a bătrâneții. Adevărul este că schimbările din creier încep adesea cu decenii înainte ca simptomele să apară.”

Acest lucru este valabil mai ales pentru demența vasculară, care reprezintă între 17% și 30% din cazuri.

Dung Trinh, medic specialist, a comentat: „Studiul tratează progresia hiperintensităților substanței albe ca un marker în mișcare, nu doar ca un corelat static al îmbătrânirii, și arată că anumiți factori de risc duc la acumularea hiperintensităților la persoanele predispuse la boala Alzheimer.”

Trinh, specialist în medicină internă la MemorialCare Medical Group din Irvine, California, a adăugat:

„Studiul susține modelul conform căruia demența se dezvoltă din interacțiunea dintre factori non-modificabili cum ar fi vârsta, gena APOE, și factori modificabili, hipertensiune, risc metabolic, sănătate cardiovasculară, acționând prin boala cerebrală a vaselor mici. Aceasta întărește ideea că gestionarea agresivă a factorilor de risc vasculari și metabolici, precum și îmbogățirea educațională și cognitivă, pot încetini traiectoria spre demența simptomatică”.

Sarah Bullard a subliniat:

„Intervenția timpurie este esențială pentru rezultate mai bune. Neurodegenerarea nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii. Ea este rezultatul alegerilor și expunerilor din întreaga viață. Aceasta ne oferă o fereastră uriașă de oportunitate pentru intervenție. Dar înseamnă și că alegerile pe care le facem astăzi au consecințe care se extind mult în viitor”.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent