Scandalul taxelor mărite, care a început să mocnească încă de anul trecut și care irita populația încă de atunci, acum pare mai aproape de faza în care ar putea da în clocot, cu atât mai mult cu cât „revoltele” inițiale, limitate la consultări între primarii din Sfântu Gheorghe și Calafat și cetățeni, au dus acum la oameni ieșiți în stradă în Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc și Salcea.
Prin urmare, Kelemen Hunor și UDMR au dat semnalul clar, cerându-i oficial prim-ministrului să permită autorităților locale să reducă impozitele în limitele nivelurilor locale prevăzute de lege.
Bolojan, însă, nu s-a grăbit să achieseze la ideea colegului de coaliție, oferind un răspuns evaziv.
„Am discutat cu Kelemen Hunor (…). Răspunsul nu poate fi dat foarte simplu, e o problemă complexă. România s-a angajat să aducă impozitele pe proprietate la un nivel mai mare, fiecare localitate a avut o marjă de apreciere. (…) Unele primării au ajuns în situația ca impozitul stabilit să fie mai mare decât nivelul minim stabilit de lege și ar vrea să revină, dar legea nu le permite să scadă. Eu cred că e un atribut al administrației locale să poată să crească sau să scadă impozitul și putem vedea cum se poate corecta în aceste situații”, a spus Bolojan.
Comentând acest subiect pentru Ziare.com, economistul și consultantul fiscal Dan Schwartz, care a prevăzut aceste mișcări sociale încă de anul trecut, a arătat de asemenea faptul că a avertizat asupra acestor probleme la cel mai înalt nivel, inclusiv în discuții cu Bolojan, dar, „n-au vrut să asculte”.
„Taxele locale sunt foarte periculoase, pentru că ele diminuează în mod direct veniturile pe care ei le obțin și pe care se bazează. Se colectează foarte ușor, pentru că bunurile imobiliare nu pot fi mutate – deci se văd, nu poți să le ascunzi – dar afectează foarte mult contribuabilii și în special pe cei cu venituri mici, care sunt cei mai dispuși la atitudini ostile, violență, proteste etc.”, spune acesta.
De asemenea, specialistul arată faptul că Guvernul a dat vina pentru această situație pe Banca Mondială și Uniunea Europeană, care au motivat că România încasează taxe locale, taxe pe proprietate, mult mai mici decât media europeană.
„Este adevărat, numai că lucrul de care nu țin cont nici Banca Mondială, nici Uniunea Europeană, este faptul că veniturile populației, în special din zona de jos a câștigurilor, sunt sensibil diferite de cele din Uniunea Europeană”, arată Dan Schwartz.
Consultantul fiscal mai spune că, împreună cu Slovacia, avem cele mai multe proprietăți imobiliare, ceea ce înseamnă că taxele pe proprietatea imobiliară afectează mase mari de oameni, iar aceștia, având venituri de cele mai multe ori mici, nu reușesc să facă față noilor solicitări.
În plus, acesta mai arată și faptul că taxele locale s-au dublat, triplat chiar, dar și că „au fost și erori”, pentru că, adaugă specialistul, „s-a făcut totul pe genunchi, pe repede înainte”.
„Nu-l invidiez pe primul-ministru, pentru că, dacă ar fi ascultat ceea ce i s-a spus la timp, ar fi făcut lucrul ăsta cu mai multă grijă, etapizat, nu dintr-odată. Nu s-ar fi bazat pe proprietăți imobiliare așa cum i-au spus probabil consilierii lui: ‘repede, banii ăștia putem să-i luăm imediat. Românii, dacă te uiți la televizor, când e vorba de taxa pe proprietate, se înghesuie la cozi ca să plătească’. Sigur, se înghesuie la cozi ca să plătească atunci când pot, dar, când nu pot, n-o să se mai înghesuie”, adaugă Dan Schwartz.
Consultantul fiscal adaugă și faptul că premierul nu a ținut cont de un principiu care este esențial, al oricărui sistem fiscal modern, respectiv acela al capacității de plată al contribuabililor.
Astfel, arată acesta, atunci când o taxă este stabilită peste capacitatea de plată a contribuabilului, apare reacția inversă din partea acestuia, conform căreia în loc să se conformeze voluntar, face tot posibilul să evite plata taxei respective.
Și, în plus, mai spune Dan Schwartz, n-o să poată s-o evite prin fel de fel de metode mai mult sau mai puțin corecte, ci o să încerce s-o evite prin proteste, ceea ce, în cuvintele sale, este exact ce nu avem nevoie.
„Ce se întâmplă acum este doar o etapă intermediară. Anul ăsta va intra în funcțiune e-Proprietatea, acea platformă absurdă, pe care nu știu cine i-a învățat s-o creeze, care încearcă să centralizeze toate tranzacțiile din economia națională și să stabilească așa-zise valori de piață, care n-au nicio legătură cu valorile de impozitare. Iar impozitele probabil de la anul se vor plăti raportat la aceste așa-zise valori de piață, creșterea de la anul fiind semnificativ mai mare decât cea de anul acesta. Ei au spus că o să fie și scăderi, dar mă îndoiesc. Teoretic așa ar trebui, dar în practică valorile de piață reale sunt mai mari decât valorile de impozitare, iar plata la valoarea de piață trebuie corelată foarte bine și pe baza unor calcule foarte atent făcute cu procentele de impunere, lucru care nu se va întâmpla, din experiența pe care o am cu guvernele anterioare”, afirmă Dan Schwartz.
Prin urmare, având în vedere și acest lucru, specialistul spune că se așteaptă și la anul la reacții cel puțin la fel de violente ca cele de acum.
„Iar soluția nu este alta decât o revenire la forma de impozitare anterioară, în măsura în care mai este posibil lucrul acesta, gândiți-vă că mulți oameni au făcut eforturi și au plătit taxele pe proprietate. Nu există proceduri ca să le ia înapoi, legea nu dispune retroactiv de regulă, deci nu putem corecta ce s-a întâmplat deja. De aceea, dacă nu suntem atenți la felul în care ne stabilim cotele de impunere, la felul în care ne construim sistemul de impozitare, riscăm puternice mișcări sociale”, continuă consultantul fiscal.
Chestionat asupra felului în care s-ar mai putea reveni asupra taxelor locale, acesta spune că este posibil prin modificarea legii. În plus, acesta arată și care ar putea fi un eventual mod în care autoritățile ar putea, dacă nu să le returneze banii înapoi cetățenilor, cel puțin să le ofere o posibilitate prin care să mai poată beneficia de sumele deja plătite.
„Dacă se revine asupra legii, se poate asuma eroarea care a fost făcută, pentru că au fost calculate greșit, pur și simplu, atât la nivelul de plată al populației, cât și tehnic, atunci când autoritățile locale au făcut calculele respective. Deci, dacă revin la povestea asta, oferă un credit fiscal – ce s-a plătit în plus față de noua valoare pe care au determinat-o rămâne plătit, dar rămâne, să zicem, în contul taxelor locale pe anul 2027. Și atunci, fiecare cetățean care a plătit în plus are un credit pe care îl poate folosi la anul. Ar putea fi o soluție de compromis, să dea banii înapoi mi se pare extrem de dificil”, încheie Dan Schwartz.
„Problema a fost amplificată peste dimensiunea ei reală, taxele nu pot să dezechilibreze bugetul unei familii”
Subiectul a fost comentat și de prof. univ. dr. Aurelian Dochia, consultant economic și financiar, care crede că problema este în primul rând politică, neavând așa de mult un substrat economic.
„Avem o coaliție care știe bine că este destul de fragilă și trebuie ca toți membrii coaliției să fie mulțumiți într-o oarecare măsură. În practică, probabil că Bolojan ar putea să aplice deciziile de anul trecut la nivelul inferior, deocamdată”, spune acesta.
Acesta adaugă că, din punctul său de vedere, problema a fost amplificată peste dimensiunile ei reale, pentru că într-adevăr, când sunt prezentate creșterile în procente, „sunt niște proporții care par îngrozitoare, pot să dea niște titluri foarte șocante”, dar, dacă ne uităm la faptul că aceste taxe pornesc de la un nivel foarte scăzut și sunt totuși plătite o dată pe an, nu pot să dezechilibreze bugetul unei familii.
„Dacă în loc de 100 de lei plătești 200, nu poți să spui că pe un an întreg ți-a dat peste cap bugetul și nu mai poți să faci față. Cred că este exagerat subiectul creșterii taxelor locale, dar evident că politic sunt partide care au interesul să-l amplifice, dar în practică nu cred că este așa de mare problema”, arată Aurelian Dochia.
Acesta încheie opinând că Bolojan nu poate decât ca prin discuții să încerce să găsească soluția optimă, fără însă să mai revină la dispozițiile care au fost luate anul trecut, mai ales în condițiile în care mulți oameni au plătit deja taxele locale pe care le datorează.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent