SUA și UE se contrazic pe marginea alegerilor prezidențiale anulate, în decembrie 2024, în România. Cercetător la Universitatea Cambridge, Andra Martinescu susține că există toate dovezile că Rusia a fost cea care interferat cu alegerile din România și continuă activitățile sale subversive.
Războiul hibrid împotriva statelor NATO e coordonat de la Moscova. FOTO: Freepik
Comisia
juridică din Camera Reprezentanţilor a SUA a publicat un raport de
160 de pagini în care acuză Comisia Europeană că a interferat în
alegerile prezidenţiale anulate din România şi că cenzurează
dreptul fundamental la libera exprimare. Bruxelles-ul neagă,
evident. Și asta nu este tot. Ecuația este și mai complicată în
realitate decât poate părea la prima vedere. Autoritățile române
susțin că, de fapt, cei care ar fi interferat în alegerile
prezidențiale ar fi fost rușii. Andra Martinescu este
cercetător la Universitatea Cambridge și Senior Research Fellow la
The Foreign Policy Center, iar în ultima perioadă a coordonat o
echipă de cercetători români și ucraineni într-un studiu cu
privire la acțiunile suversive ale Rusiei în statele europene.
Munca lor a atras atenția NATO și a fost diseminat de Alianța
Nord-Atlantică.
Ulterior,
un alt studiu al ei a venit ca evidență scrisă la invitația
Comisiei Europene și a Digital Services Act Board al UE, documentând
riscurile sistemice la care fost expusă societatea – atât din
România, cât și din diaspora – focusul fiind platformele online
mari. În sfârșit, ultimul proiect al Andrei Martinescu se
derulează pe iGov.ro, platformă civică pentru transparență
guvernamentală și responsabilizare democratică în România.
Într-un interviu pentru „Adevărul”, românca vorbește despre
rezultatele studiilor ei și despre dovezile care arată că Rusia a
desfășurat într-adevăr o serie de acțiuni subversive în
România, culminând cu cele petrecute la alegerile prezidențiale.
Adevărul:
Ați coordonat o serie de proiecte și ați documentat acțiunile
Rusiei în România, iar ultimul studiu încearcă, de asemenea, să
facă lumină în acest caz controversat. Ce alte teme sunt atinse în
această cercetare și care ar fi scopul noii platforme I.Gov.ro?
Andra
Martinescu: Am lansat împreună cu mai mulți cercetători acest
ultim studiu, o să-l menționez și pe Marius Dima, care a pus cap
la cap arhitectura platformei ICOV. Acolo am decis noi să aducem în
lumina publică, în domeniul public, să poată fi accesibile
tuturor, inclusiv jurnaliștilor, decidenților, celor interesați,
societății civile rezultatele unei munci care s-a extins pe mai
mulți ani. Ne-am referit inclusiv la modul în care este finanțată
și a fost finanțată diaspora din 2014 până în prezent. Acum
prelucrăm datele pentru 2025 și cred că este un depozitoriu
analitic extrem de important și pe care o să-l creștem. Deci asta
este intenția platformei ICOV.ro. La aceste analize și cercetări
au contribuit foarte mulți.
Unde greșesc autoritățile române
Cercetările despre interferențele rusești s-au extins și la alte state din vecinătate. Care ar fi cea mai de impact dintre ele, în afară de cea cae ne privește direct?
Pe
alegerile din Moldova a fost o altă analiză serioasă. Am început-o
în iunie și s-a terminat acum câteva săptămâni, practic. Ne-am
uitat la metodele de interferență la alegerile parlamentare din
septembrie 2025, un punct crucial, un punct cheie în evoluția
strategică și politică a Republicii Moldova.
Referitor
la alegerile din România, deși există suficiente dovezi,
autoritățile nu reușesc să fie prea convingătoare. Unde se
greșește?
Mi
se pare că totuși un dosar de acest fel, atât de important, a
evoluat într-o secretomanie și nu ar trebui să fie așa. Pentru că
tocmai această secretomanie și această lipsă de acțiune derivă,
sunt instrumentalizate de discursul extremist, de factori care vor să
destabilizeze interesul național al României. Și cred că asta ar
trebui să fie o conversație publică. De aceea am decis să facem
publice analizele noastre. Adică au fost analize prezentate la
conferința din Paris, au fost analize prezentate în raport cu
Comisia Europeană și cu NATO, dar care nu s-au înfiripat în
România. Și am înțeles că președintele sau cel puțin
administrația lucrează la un raport privind anularea alegerilor.
Rusia acționează nestingherită în România de zeci de ani
Ați
fost contactată de autoritățile române, dumneavoastră sau alți
cercetători din echipa cu care ați lucrat la acest subiect?
Cu
noi nu a vorbit nimeni, din câte știu nici cu alții. Și sunt
atâția cercetători care au la rândul lor experiență, care au
competență pe aceste teme. Nu o văd ca pe o treabă instituțională
pentru că nu am încrederea, efectiv, ca și cetățean, că
administrația ar avea capabilitățile să înțeleagă fenomenul.
Mai ales că ne scărpinăm după ureche. Ne scărpinăm în cap.
Dacă nu înțelegi asta și nu ai capabilitățile, tu ca stat…
adică trebuie să existe o conversație informată condusă și cu
actori din exterior, nu? Mă refer aici la societatea civilă, la
jurnaliștii care au contribuit cu atâtea investigații. Este
necesar să înțelegem că interferența nu apare de nicăieri.
Acțiunile de tip malign urmăresc să profite de punctele slabe, de
fracturile și de separările sociale care există deja. Din analiza
mesajelor și a discursurilor anterioare, am remarcat prezența unor
grupuri implicate în campanii masive de dezinformare încă din
perioada pandemiei de COVID-19. În acest context, trebuie
identificați actorii statali care dețin astfel de capacități.
Rusia, de exemplu, a început să acționeze cel puțin din timpul
pandemiei, dacă nu chiar mai devreme. Infiltrarea în spațiul
românesc este un proces continuu, început încă din anii ’90, fără
a mai lua în calcul activitatea agenților KGB din epoca comunistă
Vorbind
despre administrație, despre serviciile de intelligence, cum au
gestionat aceste acțiuni destabilizatoare ale Rusiei?
Voi
fi sinceră și am s-o spun deschis. Nu mi se pare un secret de stat
că au fost prinși complet nepregătiți. Că nu au au reușit să
blocheze acțiunile subversive ale Rusiei. Că au dat greș la
alegerile din 2024 și nu numai. Că încă nu reușesc să facă
față într-un război hibrid și că nu au învățat mare lucru
din tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, culminând cu acele
alegeri. Grav este că nici acum nu par să fie mai eficienți și să
prevină și să neutralizeze toate aceste acțiuni ale unor state
străine în România.
Cine nu vrea să se știe adevărul complet
N-aș
vrea să hrănim o nouă teorie a conspirației, dar nu pot pentru că
nu sunt capabili sau poate chiar anumiți politicieni importanți la
vârf ori oameni din servicii au interese directe ca adevărul să iasă la iveală sau nu în totalitate?
Cum
am spus, a fost evident că au fost prinși nepregătiți. Că
probabil a existat și o voință de a-și acoperi urmele, știind că
un audit în interiorul instituțiilor de forță ar descoperi
facțiuni pro-ruse… nu cred că ar fi o mare surpriză. Adică mie
nu mi se pare un secret de stat. Că discută toată lumea despre
capabilități și analizează cu toții acum modul în care Rusia
interferează, sigur, aplaudăm. Dar lucrurile astea erau știute. Și
erau știute de cel puțin 10-15 ani. Noi am făcut cercetările
astea din acel moment. Adică a fost o muncă absolut preemptivă. Și
noi am adus la acel moment prima dovadă ce ține de o interferență
rusească. Doar că, în loc să discutăm pe date, pe dovezi, pe ce
am văzut, toată lumea își dădea cu părerea. Că e așa, ba
poate nu e așa, dar bazându-se pe opinie, nu neapărat informați
de un corpus de cercetare. Și la fel credem că se întâmplă acum.
Adică nu înțeleg care este duplicitatea. Aș face o paralelă și
cu legea Vexler, că sunt unele asemănări. Știu că domnul Nicușor
Dan a declarat la un moment dat, vorbindu-le celor din diaspora, că
el e și președintele celorlalți. Nu spune nimeni că nu e și
președintele celorlalți, așa și trebuie să fie. Dar asta nu
înseamnă că trebuie să încurajezi poziții profund antisemite ca
să atragi capital politic și electoral. Pentru că eu cred că asta
e intenția.
Referitor
la dovezile ce țin de interferențele rusești în România și în
zonă, cum s-a acționat, care au fost temele preferate de atacatori?
Situația
României depășește sfera simplei interferențe, indicând o
infiltrare rusească sistematică, ale cărei origini sunt adânc
înrădăcinate în istorie. Moscova recurge la aktivka (măsuri
active de destabilizare), instrumente perfecționate în perioada
sovietică. Un exemplu relevant îl constituie operațiunile de tip
„Progres”, prin care agenți de influență erau inserați direct
în centrele vitale de decizie ale altor țări, inclusiv în statele
aliate din blocul estic, sau prin utilizarea unor interpuși
(proxiuri). Dovezi incontestabile privind acest arsenal de metode,
tactici și obiective strategice ale URSS, respectiv ale Rusiei de
astăzi, se regăsesc în Arhivele Mitrokhin — documentele
furnizate de arhivistul KGB care a ales calea exilului în Occident —
precum și în numeroase alte surse documentare primare. Și aș
spune că trebuie să privim, măcar dacă tot avem vocații
strategice regionale, să privim integrat acest război hibrid. A
fost interesat, de exemplu, să vedem că astfel de acțiuni au avut
ca țină și spațiul informațional din alte țări. De exemplu, în
timpul alegerilor din Moldova. Însă nu numai Republica Moldova a
fost atacată. Același narativ a fost prezent, ataca concomitent și
în România. Se urcau pe criza austerității și au încercat să
convingă că România este doar o „colonie” a Bruxelles-ului. Și
tot de aici au venit și alte atacuri, au apărut în același timp,
au fost coroborate. Atacau concomitent Ucraina, dar și relațiile
româno-ucrainene, afirmând că ne plecăm în fața Ucrainei și că
nu ne vedem de interesul național atunci când îi ajutăm. Asta se
suține permanent. La fel și în ce privește relațiile dintre
România-Moldova, România-Ucraina și apoi la nivel trilateral. Sunt
fake-news-uri cu privire la sume uriașe ce le-ar fi date
ucrainenilor și moldovenilor în timp ce noi suntem obligați să
facem sacrificii. Și că multinaționalele conduc România. Că
alegerile au fost fraudate și că avem un președinte și un guvern
care nu au fost votate de români. Sunt multe teme de dezinformare.
Cum spuneam, nu se răspunde suficient. Și cred că asta lipsește:
o viziune integrată asupra a ceea ce se întâmplă cu adevărat. Nu
poți să ai un răspuns exclusiv venit din România. Deci
conversațiile trebuie să privească întreaga regiune. Pentru că
întreaga regiune se dorește a fi destabilizată de către ruși. Și
diasora a fost atacată cu aceleași arme.
Spuneați
că autoritățile române au eșuat, dar ați văzut și reacții
mai eficiente la aceste acțiuni ale Rusiei?
La
un moment dat, cred că a fost o mobilizare fantastică. Și chiar și
din discuțiile cu colegii ucraineni, ne-au spus că au admirat mai
ales societatea civilă. Jurnaliștii din România, de exemplu, s-au
mobilizat fantastic la acel moment. Chiar dacă instituțiile trenau
și au fost prinse pe picior nepregătit. Cred că la acel moment s-a
putut evita un dezastru din toate punctele de vedere.
Și
unde s-au mai pierdut „puncte” în fața sabotorilor ruși?
Am
pierdut din perspectiva polarizării uriașe la nivel societal. Asta
nu cred că se poate acoperi nici măcar până la ciclul următor de
alegeri. Mai ales cu lipsa de comunicare și de transparență pe
partea autorităților. Pentru că și comunicarea strategică este
făcută după calapodul instituțional românesc. Adică, să fiu
mai exactă, la noi nici măcar nu există o comunicare strategică.
Ați
făcut referire la viitorul ciclu electoral, credeți că până
atunci autoritățile vor trage lecțiile necesare?
Nu,
nu cred asta. Uitându-mă în acest moment la ce va fi, nu sunt
foarte optimistă, sincer. Deci vom fi expuși și la următoarele
alegeri probabil în egală măsură, dacă nu și mai mult decât am
fost până acum.
De
la prezidențialele din 2024 și până în prezent, s-a mai schimbat
ceva în măsură să ne arate că rușii pot fi opriți?
Într-adevăr,
sunt acțiuni de interferență la momente electorale, dar trebuie
precizat că presiunea este menținută constant dinspre Moscova. De fapt, ei nu s-au oprit niciodată. Și
asta vedem. Adică s-a întâmplat și la acel moment în care sute
de canale pro-ruse își coordonau același mesaj privind temele de
mare importanță. Adică e o presiune constantă, se urcă pe orice
eveniment. Nu trebuie să fie alegeri neapărat ca să fie foarte
activi și eficienți. Și asta trebuie să înțelegem. Nu e ceva
care se disipează. Rulează în spațiul informațional în mod
constant și contribuie la polarizarea rampantă, la dezinformare. De
fapt, pare că România și Bulgaria, mă rog, statele din Balcani,
sunt cele mai susceptibile dezinformării.