Președintele
Zelenski crede că în Ucraina ar putea fi pace peste un an, dar
americanii fac presiuni ca războiul să înceteze cel târziu în
vară. Politologul Alexandru Balaș, profesor în SUA la
Universitatea SUNY Cortland New York și director al Clark Center for
Global Engagement, analizează, pentru „Adevărul”, perspectivele
păcii și vorbește despre capcana armistițiului și despre
concesiile pe care cele două tabere le pot face.
Zelenski și Putin ar putea să se revadă la negocieri. FOTO: EPA EFE
Negocierile
de pace de la Abu Dhabi dintre ruși și ucraineni au luat sfârșit,
după două zile intense, însă pacea mult așteptată mai întârzie.
În delegațiile celor două țări au fost implicați oficiali de
rang înalt din serviciile de informații și diplomați. Echipele de
negociere ale celor trei state, incluzând aici și Statele Unite ale
Americii, au transmis că discuțiile vor continua, cel mai probabil
în Statele Unite ale Americii, în martie. Până atunci, atât
ucrainenii, cât și rușii susțin că negocierile din Emiratele
Arabe Unite reprezintă un pas înainte și au adus soluții pe mai
multe paliere, chiar dacă nu și pacea.
Principalul
rezultat al acestor întâlniri este acordul pentru schimbul a peste
300 de prizonieri de război, ruși și ucraineni. Ambele părți au salutat această înțelegere, dar greul de abia acum începe.
Când ar putea fi pace în Ucraina
În
ce privește perspectivele de pace, președintele Ucrainei, Volodimir
Zelenski, a declarat încă dinaintea negocierilor că un termen
realist pentru încetarea războiului ar fi de un an.
„Sper
cu adevărat că într-un an va fi pace în Ucraina. Vom face tot ce
ține de noi. Aceasta este prioritatea mea și a echipei mele”, a
spus Zelenski, într-un interviu pentru France 2, chiar în timp ce
echipa de diplomați ucraineni se afla la Abu Dhabi.
De altfel, Volodimir Zelenski a transmis că ar fi de acord chiar să se întâlnească cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a purta negocieri directe pentru încheierea războiului. Cei doi lideri s-au întâlnit în mai multe rânduri înainte de 2022, dar de atunci au evitat să o facă și nu au ratat nicio ocazie să se insulte și să se acuze reciproc pentru situația din Ucraina.
Și Moscova a transmis în mai multe rânduri că președintele Vladimir Putin este disponibil pentru negocieri, dar până acum cei doi șefi de stat au părut mai degrabă să se evite, în pofida declarațiilor.
Liderul
ucrainean a precizat că diplomația nu poate fi confundată cu o
capitulare și nici cu acceptarea cerințelor dictate de Kremlin,
afirmând și că o retragere a trupelor ucrainene din Donbas
reprezintă o „linie roșie” de netrecut. El a recunoscut
totodată că inclusiv o eventuală „înghețare” a frontului pe
actualele poziții ar constitui o concesie semnificativă pentru
Ucraina, însă a subliniat că dialogul rămâne o opțiune, atât
timp cât independența și suveranitatea statului sunt garantate.
Între
timp, după finalizarea negocierilor, Washingtonul ar fi transmis,
potrivit Associated Press, că Ucraina și Rusia au ca termen luna
iunie, pentru a ajunge la un acord de pace. Afirmațiile îi aparțin
tot lui Volodimir Zelenski.
Americanii fac presiuni asupra Rusiei și a Ucrainei
„Americanii
propun ca părțile să încheie războiul până la începutul
acestei veri și, cel mai probabil, vor pune presiune asupra părților
exact în acest calendar. Ei spun că vor să facă totul până în
iunie și că vor face tot posibilul pentru a opri războiul, dorind
un program clar al tuturor etapelor”, a spus Zelenski.
Termenul
pare totuși mult prea optimist, în condițiile în care Rusia și
Ucraina, în ciuda unor progrese evidente, nu reușesc să se
înțeleagă în privința retragerii trupelor Kievului și a
soluției pentru teritoriile vizate de ruși.
Politologul
Alexandru Balaș, profesor în SUA la Universitatea SUNY Cortland New
York și director al Clark Center for Global Engagement, explică, în
analiza sa pentru „Adevărul”, de ce va fi greu ca cele două
părți să ajungă la un acord de pace și vorbește despre
piedicile care stau în calea acestuia.
În
opinia expertului, pacea este încă departe și se conturează un
viitor incert pentru Ucraina. El anticipează o pace mai degrabă sub
forma unui conflict înghețat, marcă înregistrată rusească. Nu
în ultimul rând, un posibil acord nu va rezolva în totalitate
cauzele acestui război, chiar dacă va opri bombardamentele. Un
posibil scenariu ar fi cel al unei „coreenizări” sau a unei
„germanizări” a Ucrainei, adică o împărțire a țării.
Modelul coreean pentru Ucraina
„Ar
putea să apară un fel de Ucraina de Centru și de Vest și Ucraina
de Est, care ar fi practic Donețk și Lugansk. Nu mă aștept însă
ca acest război să se termine aici. Adică, da, se pot opri
împușcăturile și bombele pentru câțiva ani, dar ulterior mă
aștept ca Rusia să folosească acest interval să se reînarmeze,
indiferent de promisiunile pe care le vor face”, spune Balaș.
Nici
garanțiile oferite, deocamdată verbal, Ucrainei nu vor putea să
prevină un nou război, dacă Rusia va dori să atace din nou.
„N-aș
spune că Ucraina va fi 100% în siguranță. În pofida a ceea ce
promit Statele Unite Ucrainei – că vor proteja Ucraina, că practic
ar fi oarecum ca și cum ucrainenii ar fi în NATO, nu știu dacă
asta înseamnă că va fi pace. Adică, da, americanii le oferă
garanții de securitate extraordinar de mari. Doar că am mai auzit
povestea cu garanțiile de securitate la începutul anilor ’90, când
Ucraina a dat armele nucleare în schimbul unor garanții de
securitate din partea statelor membre. Și am văzut ce s-a
întâmplat”, mai spune profesorul român, referindu-se la
Memorandumul de la Budapesta, din 1994, când Kievul a primit
garanții de securitate inclusiv din partea Rusiei.
Ce concesii și-ar putea face rușii și ucrainenii
Pentru
a se ajunge la un armistițiu ce ar putea să oprească temporar
războiul, sau definitiv, în cazul cel mai fericit, ambele părți
combatante vor trebui să facă o serie de concesii. Deocamdată,
însă, Rusia pare prea puțin dispusă să facă acest lucru, în
condițiile în care trupele rusești înaintează și au inițiativa
pe front.
„Probabil
că și Rusia ar putea să cedeze niște teritorii minuscule dintre cele pe care le acum cucerite în Ucraina, dar cred că marea problemă este că rușii ar
putea spune că se opresc, că nu mai cuceresc alte teritorii, însă
nu știu dacă și cât timp își vor respecta cuvântul dat. Cu rușii este complicat să negociezi, dar este și mai greu să-i faci să respecte ceea ce își asumă atunci când se ajunge la acord”,
adaugă expertul.
Capcana armistițiului
În
atare situație, chiar și un armistițiu ar fi cu dublu tăiș. Atât
Rusia, cât și Ucraina ar putea să folosească acest lucru doar
pentru a se reînarma, în speranța că vor reuși să-și ia
ulterior prin surprindere inamicul. Însă cel mai probabil Kremlinul ar putea să profite de acest lucru, iar odată ce s-ar simți din nou întremat ar putea să reia atacurile nimicitoare asupra vecinului său din Vest.
În
prezent, însă, Volodimir Zelenski se află sub o presiune
formidabilă din toate părțile. Liderul de la Kiev va trebui cel
mai probabil să organizeze alegeri, dar chiar dacă popularitatea sa
a avut de suferit pe fondul problemelor uriașe cauzate de război,
ar fi favorit să obțină prelungirea mandatului.
„Dacă
Zelenski va candida din nou, mă aștept ca el să câștige, sincer.
A făcut foarte bine tot ceea ce a făcut pentru Ucraina. Cei mai
mulți analiști se așteptau, când a invadat Rusia, ca Kievul să
cadă în maxim o săptămână. Și ne-a dovedit că nu. Și cred că
parte din motiv este faptul că Zelenski nu era politician, pur și
simplu. Era un actor de comedie care a devenit președinte de țară.
Da, războiul a distrus Ucraina și a ruinat-o, dar nu a
îngenuncheat-o, indiferent câte teritorii a pierdut și câte ar
mai putea să piardă. Mulți oameni au murit din cauza aceasta, dar
Ucraina cred că a inspirat multe țări că se poate să reziști
împotriva unui inamic mult mai puternic ca tine și că nu trebuie
să cedezi în fața amenințărilor și nici în fața unei
agresiuni directe. Asta este lecția pentru toată lumea”, încheie
Alexandru Balaș.