Programul european
pentru avionul de luptă de generația a șasea, dezvoltat de Franța, Germania și
Spania, este tot mai aproape de eșec. Proiectul, lansat personal de Emmanuel
Macron, riscă să se prăbușească, în timp ce Berlinul analizează deja variante
alternative de colaborare.
E. Macron şi F. Merz ar putea spune adio proiectului comun. FOTO: captură video
Proiectul comun al
Franței și Germaniei pentru dezvoltarea unui avion de luptă de generație
următoare, considerat până recent un pilon major al autonomiei strategice
europene în materie de apărare, se află într-un moment critic. Sistemul Future
Combat Air System (FCAS), este descris de oficiali europeni drept un program
aflat în pragul colapsului, pe fondul disputelor industriale și al blocajelor
politice din Franţa.
Potrivit a patru
oficiali europeni din Paris și Berlin, citați de Politico, scenariul opririi
definitive a proiectului este mai probabil decât relansarea acestuia.
„Un anunț că (proiectul n.r.) s-a încheiat este mai
probabil decât o relansare”, a
declarat un oficial franvez.
Această opinie este
împărtășită și de un parlamentar francez implicat în politica de apărare.
„FCAS este mort, toată lumea știe asta, dar nimeni nu
vrea să o spună”, a fost şi mai
dur în exprimare acesta.
Implicaţii pentru
strategia europeană de apărare
Un eșec al FCAS ar
avea o încărcătură politică serioasă pentru Emmanuel Macron, care a lansat
personal inițiativa în 2017, alături de cancelarul german de atunci, Angela
Merkel. Programul era gândit ca un sistem integrat de luptă aeriană de nouă
generație, care să includă nu doar un avion de vânătoare avansat (Next
Generation Fighter), ci și drone asociate și o infrastructură digitală de
comandă și schimb de date, așa-numitul „combat cloud”.
De aproape un an,
proiectul este însă blocat de conflicte industriale majore, în special între
companiile Dassault și Airbus, legate de conducerea programului, controlul
tehnologic și împărțirea responsabilităților.
În timp ce Dassault
solicită un rol dominant în dezvoltarea avionului de nouă generație, Airbus
cere o structură de conducere mai echilibrată, iar negocierile repetate dintre
Paris și Berlin nu au dus la un compromis, deși fusese stabilit chiar și un
termen-limită, 17 decembrie 2025, pentru deblocarea situației.
Un eventual eşec al
programului ar transmite „un semnal prost,
de aceea Macron a împins lucrurile pentru a-l salva”, a explicat unul
dintre oficialii citați, care a vorbit sub protecția anonimatului.
De altfel,
autoritățile franceze încă încearcă să transmită public mesaje de susținere a
programului. Șeful agenției franceze pentru achiziții militare, Patrick
Pailloux, declara recent: „Facem tot ce
putem pentru a încerca să salvăm acest program. Vom vedea cum putem ajunge la
un rezultat”.
Nici guvernul
german, nici Ministerul francez al Apărării nu au oferit, până acum, un punct
de vedere oficial privind informațiile despre posibila oprire a FCAS.
Criza programului
scoate la iveală dificultățile cooperării industriale europene în domeniul
apărării, într-un context în care statele de pe continent încearcă să
accelereze înarmarea, pe fondul presiunilor generate de Rusia și al reducerii
implicării militare americane în unele regiuni.
Germania s-ar putea
alătura unui alt proiect
În paralel, la
Berlin se discută deja scenarii alternative. Cancelarul german Friedrich Merz
analizează mai multe opțiuni, potrivit unor oficiali guvernamentali și
industriali germani: fie separarea componentei avionului cu pilot în două
programe naționale distincte, fie chiar retragerea completă a Germaniei din
FCAS.
Această poziție ar
fi fost transmisă deja unor emisari aflați în vizită la Paris, însă
autoritățile germane caută încă formula politică prin care să comunice oficial
o asemenea schimbare de direcție.
În același timp,
Germania privește tot mai atent către programul rival Global Combat Air
Programme (GCAP), coordonat de Marea Britanie, Italia și Japonia.
Doi oficiali
europeni din domeniul apărării au declarat că Berlinul a analizat discret
condițiile unei eventuale participări la acest proiect. Potrivit presei
italiene, premierul Giorgia Meloni și-ar fi exprimat deschiderea pentru o
posibilă aderare a Germaniei, după discuții cu Friedrich Merz.
După apariția
acestor informații, Emmanuel Macron i-ar fi trimis o scrisoare cancelarului
german pentru a-i cere clarificări privind poziția Berlinului față de FCAS,
conform publicației Le Parisien. Subiectul ar putea fi discutat și la nivel
politic în marja unui Consiliu European informal.
Chiar și în
scenariul destrămării programului în forma actuală, oficialii germani susțin că
Berlinul ar dori să păstreze anumite componente comune, în special
infrastructura digitală de „combat cloud” și alte sisteme integrate, chiar dacă
avionul de luptă propriu-zis ar fi dezvoltat separat, mai notează aceeaşi sursă.