Ciprian Ciucu, primarul Capitalei FOTO Facebook/Ciprian Ciucu
Expertizarea seismică în masă a clădirilor din București poate produce un colaps al pieței imobiliare pentru că, odată ce mii de blocuri vechi sunt etichetate ca fiind „cu risc”, o parte importantă din stocul locuințelor devine practic nevandabilă. Nu doar că familiile sunt reticente la a se expune în fața unui astfel de pericol, dar băncile refuză să ofere credite, iar asigurătorii refuză să le acopere.
Deși, la nivel oficial, doar aproximativ 800 de clădiri din București vulnerabile în fața unui cutremur, zeci de mii de astfel de clădiri ar putea primi bulină. În București, în jur de 62–67% din stocul total de apartamente al orașului sunt construite în era comunistă, printr-un calcul al datelor puse la dispoziție de către hartablocurilor.ro.
Colapsul pieței imobiliare ar fi amplificat de faptul că multe locuințe moderne rămân prea scumpe pentru cumpărătorii cu bugete medii, iar alternativele mai ieftine sunt de obicei în zona periurbană — deci cererea pentru locuințe sigure și accesibile nu poate umple golul lăsat de blocurile din zonele construite înainte de 1984, când normele de construcție au fost schimbate, potrivit lui Adrian Vascu, inginer, economist și fost președinte al ANEVAR (Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România).
Efectele asupra pieței imobiliare ale unor expertize de risc seismic la scală majoră au fost explicate pentru Ziare.com de Adrian Vascu și Otilia Nuțu, analistă de politici publice în infrastructură.
Adrian Vascu: „Apartamentele cu bulină nu influențează prețul mediu pentru că nu se vând”
Potrivit lui Adrian Vascu, refuzul atât al oamenilor, cât și al băncilor de a cumpăra apartamente cu bulină roșie face ca acestea să nu influențeze aproape deloc prețul mediu al tranzacțiilor imobiliare.
„Încadrarea pe un risc seismic mai mare nu afectează prețul mediu al tranzacțiilor, din simplul fapt că nu se vând. Dacă ne uităm în ce măsură apartamentele în clădiri cu bulină au influențat prețul mediu vom vedea că deloc. Nimeni nu vrea să își asume riscul, și nu vorbim doar de oameni, ci mai ales de bănci.
De pildă, în București, oamenii sunt extrem de reticenți să le cumpere până și pe acelea susceptibile, dar care nu au primit bulină, pentru că se cunosc zonele, acestea sunt adesea în zona centrală a Bucureștiului, construite înainte de 1984, pentru că apoi normativele de construcții au ținut cont de greșelile făcute înainte de cutremurul din 1977”, a relatat Adrian Vascu.
Asociațiile de proprietari sunt obligate legal să își expertizeze blocurile. Dar cine le verifică?
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
Otilia Nuțu, analistă de politici publice în infrastructură, a explicat dilemele practice legate de obligația expertizelor seismice.
Potrivit Legii nr. 212/2022 (cu modificările ulterioare), proprietarii și asociațiile de proprietari au obligații legate de urmărirea comportării în exploatare a clădirilor și de efectuarea expertizelor tehnice necesare pentru încadrerea în clasele de risc seismic (expertize realizate de experți atestați și comunicate autorităților), de unde pot rezulta și obligații ulterioare de intervenție sau acces la programe de consolidare. În practică, aplicarea legii și sancțiunile au particularități care depind de normele metodologice și deciziile locale.
Prin urmare, deși există un cadru legal care impune evaluări, aplicarea depinde de autoritățile locale. Din cauza costurilor ridicate, proprietarii nu au resurse și, fără fonduri publice, evaluările și, eventual, lucrările de consolidare nu sunt fezabile.
„Chiar dacă această obligație legală există, depinde de autoritățile locale să verifice aplicarea ei. Iar oamenii nu au bani, nu văd cum ar putea această expertizare să aibă loc fără fonduri publice, iar ținând cont de costurile ridicate nu văd cum putem face asta fără un proiect european, prin granturi. Dar înainte de toate e important de văzut ce primărie ar face asta, pentru că rezultatele ar putea fi dezastruoase. Pe lângă modul în care ar fi afectată piața imobiliară, să ne gândim că și valoare de impozitare va scădea.
Deci evaluarea aceasta trebuie realizată doar atunci când primăria știe sigur că poate acoperi și costurile de reabilitare, iar acolo vorbim despre alte sume imense. Până acum au existat doar inițiative mici de acest fel, dar nu la nivelul Primăriei Municipiului București. E posibil ca primăriile de sector să fi alocat niște bani special pentru asta, pentru că nimeni nu le împiedică să facă chestia asta.
Așa se întâmpla, spre exemplu, înainte să existe bani europeni: existau primării de sector care dădeau niște sume pentru consolidare, pentru lucrări tehnice de renovare. Era programul acela în care costurile erau împărțite în treimi: o treime plăteau proprietarii, o treime Ministerul Dezvoltării și o treime primăria. Într-un final, primăriile ajungeau să acopere chiar două treimi, ca să nu mai pice povara și asupra proprietarului. Unele primării de sector, totuși, nu au mai realizat și acest efort”, a relatat Otilia Nuțu.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent