Institutul Național de Statistică (INS) urmează să publice vineri datele care arată dacă economia României a intrat în recesiune. Date cheie din economie, precum consumul și industria, indică șanse ridicate ca România să treacă printr-o recesiune tehnică. Însă cifrele ar putea fi salvate de impulsul fiscal de la finalul anului. Totuși, o corecție ar fi necesară și ar putea fi șansa pentru România să corecteze o serie de dezechilibre structurale.
Guvernul a adoptat la jumătatea anului trecut două pachete de măsuri fiscale care au dus la majorarea TVA, a accizelor, la reducerea cheltuielilor din educație și tăierea sporurilor, în încercarea de a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.
Datele preliminare arată că primele măsuri au fost corecte: deficitul s-a redus de la 9,4% în 2024 la 7,65% în 2025, fondurile europene au fost deblocate, ratingul României a rămas pe loc, iar costurile de împrumutut ale statului au scăzut.
Însă mediul de afaceri a semnalat deja că resimte semnalele unei crize. Preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia, Dan Şucu, a afirmat săptămâna trecută că în multe sectoare de activitate economică se simt „mugurii unei crize”, generată de cheltuirea „nejudicioasă” a banului public şi de birocratizarea excesivă.
– articolul continuă mai jos –
Informal, alți oamenii de afaceri transmit la unison: au scăzut comenzile, s-au redus intrările în magazine, achizițiile s-au contractat sau valoric sunt mai mici, ieșirile la restaurant s-au rărit sau redus complet, populația se împrumută prin credite de consum la dobânzi ridicate pentru a susține traiul, iar companiile nu mai fac investiții mari.
Declarațiile mediului de business nu sunt doar simple temeri subiective, ci se reflectă deja în indicatorii statistici de înaltă frecvență. Măsurile fiscale menite să repare bugetul statului au început să producă efecte secundare în economia reală, încetinind consumul și investițiile.
Radiografia sectoarelor-cheie din ultimul trimestru al anului 2025 confirmă că frâna a fost trasă simultan pe mai multe planuri.
Date oficiale de la Statistică: urmează recesiune?
Produsul Intern Brut al României a fost în al treilea trimestrul din 2025 cu 0,2% mai mic, în termeni reali, față de trimestrul 2 2025, conform datelor publicate anterior de Institutul Național de Statistică.
Vineri, 13 februarie, Statistica urmează să publice date semnal despre evoluția economiei românești în ultimul trimestru din 2025.
Dacă datele raportate de INS arată o nouă scădere a Produsului Intern Brut, atunci economia României va fi oficial în recesiune tehnică.
Recesiunea tehnică este definită, în mod uzual, ca două trimestre consecutive de contracție economică, măsurată prin evoluția PIB în termeni reali, ajustat sezonier. O confirmare a scăderii și în trimestrul IV ar indica faptul că activitatea economică a încetinit pe final de an.
Indicatori precum consumul, producția industrială, volumul construcțiilor, dar și evoluția creditării și a exporturilor nete confirmă un astfel de scenariu.
Motorul economiei, consumul, pierde din putere
Sursa: Dreamstime
Datele din comerțul cu amănuntul indică o răcire clară a consumului în ultimele luni din 2025.
După o scădere în octombrie, consumul și-a revenit ușor în noiembrie și decembrie. Totuși, creșterile sunt foarte mici. Practic, gospodăriile nu mai reduc brusc cheltuielile, dar nici nu accelerează consumul.
În termeni anuali, vedem trei luni consecutive de scădere anuală a retailului. Contracția de aproximativ 4% în octombrie și noiembrie, urmată de o scădere mai moderată de 2% în decembrie, arată că populația cumpără mai puțin decât în urmă cu un an, semn că persistă presiunea asupra puterii de cumpărare și există o prudență crescută în cheltuieli.
Pentru o economie dependentă structural de consum ca cea a României, acest lucru indică faptul că unul dintre principalii piloni ai creșterii economice, consumul, începe să își piardă din forță. Ba chiar el poate deveni un factor de frânare, într-un moment în care PIB-ul este deja în scădere trimestrială.
Iar faptul că românii au pus frână cheltuielilor chiar și în luna sărbătorilor crește probabilitatea ca datele INS din 13 februarie să confirme recesiunea tehnică.
Țin salariile pasul cu inflația?
FOTO: dreamstime.com
Datele despre salarii arată o imagine tipică pentru o economie care încetinește: creșteri nominale încă există, dar puterea reală de cumpărare este sub presiune în contextul unei inflații de aproape 10%, în timp ce sectorul public începe să joace un rol de frână.
Creșteri salariale lunare există, dar sunt moderate: octombrie +0,9% net față de septembrie, noiembrie 2,2% net față de octombrie. Astfel, pe termen scurt, salariile continuă să crească, ceea ce indică faptul că piața muncii nu s-a deteriorat brusc. Nu există semnale de scăderi salariale sau ajustări agresive în mediul privat. Din această perspectivă, economia nu arată ca într-o recesiune severă.
Însă, anual, deși salariile cresc nominal, ele scad în termeni reali.
Nominal avem o creștere netă de 4,3% în octombrie 2025 față de octombrie 2024 și de 4,2% net în noiembrie 2025 față de noiembrie 2024. Însă indicatorul relevant pentru consum este salariul real: 95,0% în octombrie (adică o scădere reală de ~5%) și 94,9% în noiembrie (tot o scădere reală de ~5%).
Cu alte cuvinte, salariile cresc mai lent decât prețurile. Practic, angajații câștigă mai mult pe hârtie, dar pot cumpăra mai puțin decât în urmă cu un an.
Drept urmare, puterea de cumpărare se erodează, ceea ce explică direct și de ce retailul este pe minus.
În plus, în ultimii ani, sectorul public a fost un stabilizator al consumului: salariile de la stat au crescut constant și au susținut cererea internă. În 2025, acest rol s-a diminuat, după ce ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor a scăzut de la 9,4% în PIB la 8,8%. Ajustarea a venit din înghețări salariale, restricții la angajări și tăieri de sporuri.
Asta înseamnă: mai puțini bani noi intrați în economie prin salarii publice, presiune mai mică pe creșterea consumului și un efect pro-ciclic: consolidarea fiscală amplifică încetinirea.
Drept urmare, sectorul public, care de obicei susținea consumul în perioade de criză, a fost de data aceasta un factor de frânare.
Astfel, din perspectiva salariilor, nu vedem o prăbușire, dar există în mod clar o răcire: veniturile populației nu mai țin pasul cu prețurile, iar unul dintre principalele canale prin care economia a crescut în ultimii ani – majorările salariale, mai ales în sectorul public – se estompează.
Semne din industrie: producția fluctuează, iar comenzile noi intră în scădere
Sursa foto Liberty Galați
Datele din industrie vin să confirme un tablou întunecat, cu producție cu o evoluție ezitantă, în timp ce comenzile noi transmit un semnal mai clar de răcire.
În octombrie, producția industrială a crescut ușor față de luna precedentă (+0,4% ajustat sezonier) și a fost marginal peste nivelul din aceeași lună a anului anterior (+0,2%). Este însă o creștere foarte slabă.
În noiembrie, însă, direcția se schimbă: producția scade cu 0,7% față de octombrie (serie ajustată) și reintră pe minus și în termeni anuali (-0,5%).
Indicatorul care spune mai clar încotro se îndreaptă industria este însă cel al comenzilor noi. În octombrie, acestea au crescut atât față de luna precedentă (+4,8%), cât și față de aceeași lună din 2024 (+1,9%), iar pe ansamblul primelor zece luni din an erau încă pe plus. Asta indica, la acel moment, că există încă cerere care să susțină producția în lunile următoare.
În noiembrie apare însă o corecție puternică: comenzile noi scad cu 12,6% față de octombrie și cu 4,1% în termeni anuali. Chiar dacă pe întreg anul 2025 ele rămân încă pe creștere moderată (circa +3,8%), dinamica lunară indică o slăbire vizibilă a cererii, atât din piața internă, cât și din cea externă.
Comenzile noi sunt un indicator avansat, iar scăderea lor se transmite, de regulă, cu întârziere în producția efectivă. Cu alte cuvinte, dacă trendul descendent se menține, industria ar putea avea luni mai slabe în perioada următoare.
Astfel, producția oscilează în jurul stagnării, iar comenzile noi încep să se contracte, ceea ce sugerează că mediul industrial intră într-o fază de prudență, cu cerere mai redusă și planuri de producție mai conservatoare.
Construcțiile, boom anual, dar încetinire bruscă de la o lună la alta
Sursa: Dreamstime
Sectorul construcțiilor arată o imagine mixtă spre finalul lui 2025: pe de o parte, rămâne unul dintre puținele domenii cu creșteri solide în termeni anuali, pe de altă parte, dinamica lunară indică o pierdere rapidă de ritm.
În octombrie, volumul lucrărilor a fost aproape stagnant față de septembrie (+0,2% serie brută), iar în termeni ajustați sezonier a scăzut cu 2,0%, semn că activitatea începea deja să încetinească. În schimb, raportat la aceeași lună din 2024, construcțiile erau încă într-o expansiune puternică, cu un avans de peste 13%. Acest lucru arată că sectorul a fost unul dintre motoarele importante ale economiei în 2025, susținut probabil de investițiile publice și proiectele finanțate din fonduri europene.
În noiembrie apare însă o corecție clară. Față de octombrie, lucrările de construcții scad cu 5,8% în termeni ajustați sezonier, o contracție semnificativă într-o singură lună. În termeni anuali, imaginea devine mult mai temperată: seria ajustată arată doar o creștere marginală, de 0,4%, ceea ce indică faptul că avansul puternic din lunile anterioare începe să se estompeze.
Piața imobiliară a încetinit vizibil
Sursa: Dreamstime
Piața imobiliară din România a încetinit vizibil în 2025. Volumul tranzacțiilor a scăzut la nivel național, cu corecții mai accentuate în București și Ilfov, principalele motoare ale pieței. Iar finalul de an a adus o frână puternică a vânzărilor.
Anul 2025 a marcat o majorare a TVA-ului în imobiliare, care pare că a afectat puternic piața. De la 1 august 2025, a dispărut TVA-ul redus de 9% pentru anumite locuințe noi, iar cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, ceea ce a dus la o majorare inclusiv în cazul locuințelor noi neîncadrabile la cota redusă de TVA.
Acest lucru a dus la o „grabă” a finalizării tranzacțiilor imobiliare până la 1 august, pentru ca proprietarii să mai poată beneficia de TVA redus.
După majorarea TVA la finalul verii, însă, piața a frânat puternic. În ultimul trimestru din 2025 au fost vândute 40.244 unități la nivel național. Asta reprezintă un minus de 10,8% față de trimestrul 3 din 2025 și un minus de 17,7% față de ultimul trimestru din 2024. În decembrie a avut loc o ușoară revenire lunară, dar vânzările au rămas sub nivelul din 2024.
Creditarea crește lent, populația continuă să se împrumute pentru consum, dar firmele frânează
Sursa foto: Dreamstime.com
Datele privind creditul neguvernamental la finalul anului 2025 reflectă o economie în care investițiile productive (firmele) sunt în retragere, în timp ce populația continuă să se îndatoreze în lei, deși cu o viteză în scădere.
În octombrie, creditarea firmelor în lei a scăzut cu 0,8% față de luna precedentă și cu 2,6% față de 2024. Tendința s-a accentuat în noiembrie (-1,2% lunar, -3,9% anual). În decembrie, scăderea a devenit severă: -1,9% față de noiembrie și un declin anual de 6,4%.
Astfel, companiile românești evită creditele în lei, probabil din cauza dobânzilor mari și a perspectivelor economice sumbre.
Spre deosebire de firme, populația a continuat să ia credite în lei, dar ritmul lunar a încetinit vizibil pe parcursul trimestrului al patrulea: creșterea lunară a scăzut de la 0,7% în octombrie , la 0,5% în noiembrie și la doar 0,3% în decembrie. Totuși, raportat la anul trecut, creditarea populației în lei rămâne pe plus cu peste 10%.
Tendința arată astfel că populația încă se împrumută, probabil pentru consum și locuințe, prin refinanțări sau credite de nevoi personale.
Piața muncii rezistă, dar apar primele semne de slăbire
Sursa: Dreamstime
Piața muncii nu confirmă, deocamdată, o recesiune. Rata șomajului rămâne relativ scăzută și stabilă, deși numărul persoanelor fără loc de muncă este mai mare decât în urmă cu un an.
În octombrie, rata șomajului a coborât la 5,9%, de la 6,1% în septembrie, iar numărul șomerilor a scăzut la 487.300 persoane. A fost însă mai mare decât în aceeași lună din 2024, ceea ce arată că, dincolo de fluctuațiile lunare, tendința de fond începe să se inverseze.
În noiembrie, indicatorul urcă din nou la 6,0%, iar numărul șomerilor crește la aproape 494.000. În decembrie, rata șomajului rămâne la 6,0%, iar numărul șomerilor se stabilizează la același nivel. Practic, finalul de an arată o piață a muncii care nu se deteriorează brusc, dar nici nu mai îmbunătățește.
Însă în toate cele trei luni, numărul șomerilor este mai mare decât în 2024, cu aproximativ 30.000-40.000 de persoane. Anunțurile din business au confirmat: Mii de angajați și-au pierdut locurile de muncă în 2025, după reorganizări de afaceri, închideri de fabrici sau restructurări în IT.
Exporturile cresc în continuare, dar importurile se reduc după scăderea cererii interne
Sursa foto: G4Media/ Andreea Pavel
Balanța comercială din ultimul trimestru al anului 2025 reflectă o schimbare de paradigmă: deficitul comercial începe să se corecteze.
În ultimii ani, România a importat masiv pentru a satisface apetitul de consum stimulat de creșteri salariale, în special în sectorul bugetar. Datele actuale arată o inversare: în octombrie, importurile au scăzut cu 2,4% față de 2024, în noiembrie, scăderea s-a accentuat la 5,3% față de anul precedent, iar în decembrie, tendința a rămas negativă, cu o scădere de 0,4%.
Scăderea deficitului comercial, o problemă structurală a României, este de principiu o veste excelentă din punct de vedere macroeconomic. Ar însemna că economia este mai puțin dependentă de importuri și se poate baza pe ce produce intern.
Însă structural pare să nu fi existat schimbări majore. Exporturile au avut momente de creștere, însă volumele rămân mult sub importuri.
Asta înseamnă că nu a existat neapărat un reviriment al producției interne, ci deficitul comercial s-a redus mai degrabă pe fondul colapsului cererii interne, ca urmare a scăderii consumului intern, după reducerea unor venituri care anterior alimentau acest consum, cum ar fi cele ale bugetarilor.
Impulsul fiscal ar putea salva cifrele
Un element crucial care ar putea răsturna calculele recesiunii tehnice este execuția bugetară de la finalul anului.
După primele trei trimestre, deficitul era de doar 5,39% din PIB (aproximativ 102,47 miliarde de lei).
În cele din urmă, România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din Produsul intern brut, puternic mai jos decât deficitul de 9,4% din 2024 și sub cel prognozat de Finanțe, de 8,4% din PIB.
Așadar, măsurile fiscale adoptate în cursul anului 2025 au avut un impact semnificativ de reducere a cheltuielilor.
Dar statul tot a trebuit să „pompeze” în economie aproximativ 2,26 puncte procentuale din PIB doar în ultimul trimestru.
Acest impuls fiscal ar putea contrabalansa scăderile din retail și industrie.
Statul a plătit facturi restante către constructori și a accelerat proiecte de investiții pentru a nu pierde fonduri.
Iar aceste sume se contabilizează direct în PIB.
Așadar, întrebarea cheie pentru datele de vineri este: A fost acest impuls fiscal suficient de puternic pentru a anula contracția din mediul privat?
Începutul lui 2026: continuă problemele
Anul 2026 vine cu o continuare a problemelor economice. Indicatorul care măsoară starea de spirit a economiei românești arată că recesiunea este deja „instalată” în mintea consumatorului.
Indicatorul de Sentiment Economic (ESI) a coborât în ianuarie la 92,3 puncte, de la 93,1 în decembrie, rămânând pentru a noua lună consecutiv în teritoriu asociat recesiunii. Faptul că suntem sub acest nivel de nouă luni consecutiv arată că nu avem de-a face cu o sperietură trecătoare, ci cu un pesimism cronic.
Potrivit analiștilor Erste, consumatorii rămân „excesiv de pesimiști”, pe fondul efectelor persistente ale măsurilor de consolidare fiscală și al inflației ridicate. Așteptările privind situația financiară viitoare, situația economică generală, intențiile de achiziții majore și evaluarea situației financiare trecute s-au înrăutățit toate în ianuarie față de luna precedentă.
Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut puternic în ianuarie 2026. De asemenea, producția auto din România a început anul pe minus de aproape 7%. Scăderea a venit majoritar de la Dacia, care a redus producția cu 14%, în timp ce Ford a crescut ușor. Datele vin după ce producţia de autovehicule a coborât deja la 545.510 unităţi în 2025, o scădere de 2,6% faţă de recordul din 2024.
Din mediul de business, semnalele sunt de așteptare, eficientizare, reticență în dezvoltare, amânare a investițiilor și extinderilor.
Banca Națională a României estimează că, în primul trimestru, România va înregistra o stagnare.
Pentru anul 2026, atât Guvernul, cât și cele mai mari instituții de credit estimează că creșterea economică va fi în jurul nivelului de 1%.
De ce România avea nevoie de o corecție?
Datele INS pentru ultimul trimestru al anului 2025 vor arăta, cel mai probabil, fie o contracție economică, fie o stagnare. În aceste condiții, România s-ar afla de facto într-o recesiune tehnică.
Totuși, o recesiune tehnică nu înseamnă automat o criză economică profundă. Ea indică mai degrabă o fază de răcire a economiei, în care companiile produc mai puțin, investițiile încetinesc, iar cererea internă pierde din ritm. Impactul real depinde de amploarea și durata contracției.
Pentru România, o recesiune tehnică poate fi și o corecție necesară a unor dezechilibre structurale: creșterea economică din ultimii ani a fost în mare parte alimentată de consum. Consumul puternic s-a transpus în importuri masive pentru a satisface cererea internă nesustenabilă. Consumul a fost la rândul său susținut de majorări salariale din sectorul public. Acestea au fost susținute de cheltuieli uriașe ale statului, care s-au dus în cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Iar deficitul s-a transpus în împrumuturi masive, la cele mai mari dobânzi din UE, care au crescut rapid și datoria publică a țării.
Așadar, în termeni practici, o recesiune tehnică poate fi chiar benefică: economia României are șansa să recalibreze aceste dezechilibre fără a provoca șocuri majore și poate pregăti terenul pentru o creștere mai sustenabilă pe termen mediu, prin investiții.
Important: răcirea economiei de acum este departe de criza economică din 2008, care a fost o criză sistemică a creditării. Ce vedem astăzi este mai degrabă o corecție a economiei și o răcire temporară, nu o criză sistemică.