Care sunt cele mai mari datorii de pe „lista neagră” a companiilor de stat pe care Guvernul vrea să le restructureze. Unde sunt cele mai grave probleme și ce nume mari vor fi salvate

Guvernul a început să pregătească, în februarie 2026, o operațiune de „triere” a companiilor de stat care se vrea, cel puțin din declarațiile făcute până acum de vicepremierul Oana Gheorghiu, să treacă dincolo de bilanțuri, insolvențe și datorii, cu scopul de a lăsa companiile de stat cu un cadru nou de funcționare, cu mai multă disciplină fiscală și guvernanță corporativă.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a insistat, în declarațiile oferite public în ultimele zile, că chiar și acele companii care „nu vor face niciodată profit”, precum CFR Marfă sau Metrorex, trebuie să găsească o modalitate de operare care să le degreveze de existența bazată exclusiv pe subvenții, dar orientate totuși către calitate și eficiență în serviciile pe care le oferă.

Din lista lungă a companiilor gestionate majoritar de Stat s-au departajat 22 cu probleme istorice

Reprezentanții ministerelor au analizat, marți, în cadrul comitetului coordonat de vicepremierul Oana Gheorghiu, stadiul implementării reformei privind îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor publice, precum și a țintelor și jaloanelor din acest domeniu aferente cererilor de plată 3, 4 și 5 din PNRR, potrivit unui anunț făcut de Executiv. În cadrul discuțiilor, reprezentanții ministerelor au prezentat informații actualizate cu privire la demararea proceselor de selecție pentru conducerea întreprinderilor publice aflate în prima etapă de reformă, care include companii din domeniile energie și transport.

Ministerele responsabile de îndeplinirea acestui angajament, care corespunde unui jalon aferent cererii de plată nr. 3 pentru care România a început să primească finanțare, vor transmite AMEPIP, până la sfârșitul acestei săptămâni, progresele realizate în acest proces sau, după caz, motivele pentru care au existat blocaje.

Oana Gheorghiu a menționat într-o intervenție televizată, în prima parte a lunii ianuarie, că sunt în jur de 185 de companii care sunt complet inactive, nici nu mai au declarații financiare și pierderile acumulate doar de-a lungul anului și la nivelul anului 2024, sunt undeva la 14 miliarde de lei. „Această primă listă care conține 22 companii care vin din zona de energie, transporturi și de la Ministerul Economiei reprezintă un proiect-pilot pe care îl facem în noul flux gândit cu membrii Guvernului și împreună cu AMEPIP. Este cea care răspunde de guvernanța companiilor de stat, cea care implementează, practic, legislația și toate angajamentele noastre luate în relația cu OECD și cu Comisia Europeană”, a spus vicepremierul Oana Gheorghiu, la TVR INFO pe 12 februarie. „Nu e suficient să ne uităm la o companie să vedem că are pierderi. Trebuie să ne uităm de unde vin ele, de ce vin ele, care e cauza lor, e o cauză obiectivă, vine doar din proastă guvernanță, vine din niște motive care nu țin neapărat de companie”, a afirmat Gheorghiu, câteva săptămâni mai târziu. Potrivit vicepremierului, câteva dintre aceste companii se află deja în faliment sau într-o formă de lichidare. „Trebuie să vedem de ce nu se pot închide mai repede, pentru că rămânem de ani de zile cu cadavre din ăstea în listă și le tragem după noi”, a explicat aceasta.

În condițiile în care România a avut deja, în 2025, o procedură de plată parțială sau suspendare pe cererea 3 din PNRR, printre elementele sensibile au fost tocmai jaloanele de guvernanță la întreprinderile publice, și anume operaționalizarea AMEPIP și „curățarea” numirilor și a mandatelor la companiile din energie – cu sume suspendate de ordinul sutelor de milioane.

Potrivit bugetelor de venituri și cheltuieli (BVC) din Monitorul Oficial, CFR Marfă apare cu plăți restante de circa 3,11 miliarde de lei, plus creanțe restante de aproape 370 de milioane de lei. (Ziare.com a urmărit istoria datoriilor acestui colos, care a trăit „pe datorie” mare parte din existența sa postdecembristă) De pildă, în 2020, Comisia Europeană a cerut României să recupereze de la CFR Marfă cel puțin 570 milioane euro ajutor de stat incompatibil (ștergeri de datorii, necolectări etc.), adică exact genul de intervenție care, repetată, poate declanșa din nou conflictul cu legislația europeană, potrivit unei analize Mediafax.

CFR SA (administratorul infrastructurii) are plăți restante de 90 milioane lei, dar mai important, creanțe restante de 1,415 miliarde de lei, infrastructura folosind neîncasarea ca pe o formă de subvenție mascată. Cât despre CFR Călători, compania pare să aibă plăți restante de circa 85 milioane de lei și creanțe restante de 65 de milioane de lei, în timp ce subvențiile bugetate sar de 1,739 miliarde de lei. Iar problemele întâmpinate de aceste companii sunt vechi.

Metrorex bugetează plăți restante de 181,6 milioane lei și are în același timp o „subvenție” trecută în buget de 873 milioane lei, potrivit unei hotărâri publicate de Ministerul Transporturilor în octombrie 2025.

TAROM: ajutor european aprobat, cu scandal local de guvernanță

Dacă în transportul feroviar tensiunea ține de originea datoriilor și eliminarea subvențiilor, pentru TAROM există deja o decizie europeană care aprobă ajutorul de restructurare pentru TAROM de circa 95,3 milioane de euro. În același timp, însă, în 2025, TAROM a generat un scandal public major prin dublarea indemnizațiilor membrilor CA la 24.148 lei/lună exact în perioada în care discuția națională era despre tăieri, prudență bugetară și „sinecuri”.

Potrivit datelor Tarom transmise la Ministerul Finanțelor, compania a trecut de la un minus de 871,05 milioane de lei la un profit net de 286,89 milioane de lei. Afacerile au scăzut marginal, de la 1,259 miliarde de lei în 2023 la 1,226 miliarde de lei în 2024, cita Profit.ro pe 8 februarie. Iar potrivit termene.ro, în intervalul 2010 – 2023, Tarom a raportat în fiecare an pierdere, suma cumulată fiind de 2,79 miliarde de lei.

„Cred că dacă noi continuăm să facem aceleași lucruri pe care le-am făcut în ultimii zece ani cu o companie și ne așteptăm să avem alte rezultate, ceva nu e regulă. Adică nu poți să continui să bagi banii într-o companie fără să schimbi ceva și să speri că va ajunge bine. Știu că TAROM este o companie cu impact emoțional. Poporul român își dorește să aibă o companie de transport. Alte țări și-au dat seama că aceste companii produc pierderi și au renunțat la ele, și Ungaria, și Italia, nu știu dacă e cazul nostru, probabil că nu e cazul”, a afirmat Oana Gheorghiu, potrivit News.ro, precizând că trebuie găsite niște formule care să asigure eficiența companiei TAROM. Aceasta a insistat mereu că operatorul aerian trebuie să existe în continuare, „dar trebuie să găsim niște formule care să-i asigure eficiența. Felul în care astăzi funcționează TAROM ne arată că nu e bine, pentru că ea produce pierderi de cel puțin cinci, șase, zece ani, știu că a avut într-un singur an profit, dar nu pentru că a lucrat mai bine, ci pentru că și-a vândut niște aeronave. Desigur sunt decizii politice, dar noi la nivel tehnic, vom veni cu o analiză și cu o recomandare”, a mai explicat atunci vicepremierul.

În „lista neagră” a Executivului mai apar și companii care funcționează din „inerție” fiind pe ultimul drum al insolvenței. Printre acestea se numără ROMAERO, care se află în procedură generală de insolvență și de reorganizare din 17 ianuarie 2024, cu suspendarea acțiunilor de la tranzacționare, dar și REMIN, tot în procedură de insolvență, în plin proces de negocieri și achiziții de active cu termene până în 2026.

Petrotrans, în 17 octombrie 2007, Tribunalul Prahova a dispus începerea procedurii de faliment împotriva Petrotrans SA, iar RomInsolv SPRL a fost desemnată lichidator judiciar în decembrie 2007, potrivit presei locale constănțene. Procedura a continuat pe parcursul anilor, iar în 18 iunie 2019, lichidatorul judiciar a depus raportul final al procedurii, solicitând închiderea procedurii de faliment și radierea societății din Registrul Comerțului.

Lista continuă, iar zilele următoare vor apărea și concluziile trase de membrii Guvernului care s-au reunit astăzi și au început discuțiile privind implementarea, pentru fiecare companie în parte, a unui plan de bătaie. Unele companii vor rămâne structural neprofitabile pentru că îndeplinesc funcții sociale indispensabile, dar cert este că, în 2026, sub presiunea PNRR și a disciplinei bugetare, Guvernul nu mai poate susține necondiționat entități care combină pierderi, arierate și conduceri numite politic.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent