Secretarul de stat Marco Rubio conduce delegația SUA la Conferința de Securitate de la München, într-un context de tensiuni crescânde între Washington și aliații europeni, care speră ca prezența sa să calmeze relațiile transatlantice afectate de declarațiile și politicile imprevizibile ale președintelui Donald Trump.
La un an după ce vicepreședintele JD Vance a șocat demnitarii adunați în același loc cu un atac verbal la adresa multora dintre cei mai apropiați aliați ai Americii din Europa, acuzându-i că pun în pericol civilizația occidentală cu programe interne de stânga și că nu își asumă responsabilitatea pentru propria apărare, Marco Rubio intenționează să adopte o abordare mai puțin controversată, dar similară din punct de vedere filosofic, când se va adresa, sâmbătă, adunării anuale a liderilor mondiali și a experților de securitate națională, spun oficialii americani.
Mesaj de cooperarea
Anunțul oficial al Departamentului de Stat despre deplasarea lui Rubio nu a oferit detalii despre oprirea sa de două zile la München, după care va vizita Slovacia și Ungaria, țările din UE cu liderii cei mai apropiați de Donald Trump, dar și de Vladimir Putin.
Însă oficialii care au vorbit sub condiția anonimatului au spus că șeful diplomației americane intenționează să se concentreze pe domeniile de cooperare în ceea ce privește preocupările globale și regionale comune, inclusiv în Orientul Mijlociu și Ucraina, precum și în China, o putere economică care încearcă să profite de incertitudinea din relațiile dintre SUA și Europa.
Dacă acesta va fi cazul, mulți dintre cei prezenți în audiență ar putea fi ușurați după ce au fost loviți mai întâi de mustrările dure ale lui Vance de anul trecut și apoi de o serie de declarații și măsuri ale lui Trump în lunile următoare, care au vizat practic toate țările din Europa, Canada și aliații de lungă durată din Indo-Pacific.
Comentariile recente ale lui Trump despre preluarea controlului asupra Groenlandei de la Danemarca, membru NATO, și insultele adresate diverșilor lideri au fost deosebit de deranjante, determinând mulți europeni să pună la îndoială valoarea SUA ca aliat și partener. Acest lucru îi lasă lui Rubio o sarcină grea dacă dorește să calmeze apele, notează AP.
Momentul Vance care a bulversat Europa
Discursul lui Vance de anul trecut a fost „cu adevărat un moment șocant”, a declarat Claudia Major, vicepreședinte senior al German Marshall Fund din Berlin. „A fost perceput ca prima declarație foarte clară a ceea ce reprezintă noua administrație Trump”, și anume că „europenii nu mai sunt parteneri”.
„Există o mare îndoială dacă baza (de încredere) mai există și dacă mai împărtășim aceeași viziune asupra relației transatlantice”, a spus ea. „Cu cât această distanțare durează mai mult, cu atât va fi mai dificil să regăsim o relație solidă”, avertizează experta.
Președintele Conferinței de securitate de la München, Wolfgang Ischinger, a exprimat o opinie similară. „Relațiile transatlantice se află în prezent într-o criză semnificativă de încredere și credibilitate”, a declarat el săptămâna aceasta. Dar și-a exprimat totodată speranța că Rubio și zecile de congresmeni americani care sunt așteptați să participe la reuniune vor oferi un prognostic mai puțin sumbru și sever pentru viitor.
Liderii europeni, tot mai rezervați față de Trump
Cancelarul german Friedrich Merz, cu care Rubio se va întâlni vineri, a încercat să adopte o poziție moderată pentru a face față imprevizibilității și insistenței lui Trump asupra relațiilor tranzacționale.
El a spus că și Europa trebuie să „învețe limbajul politicii puterii” pentru a se afirma, de exemplu asumându-și o mai mare responsabilitate pentru securitatea sa, străduindu-se să obțină o mai mare „independență tehnologică” și stimulând creșterea economică. Dar, a subliniat el, „ca democrații, suntem parteneri și aliați, nu subordonați” ai SUA.
Unii, precum președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul canadian Mark Carney, par să fi renunțat aproape complet la Trump și la Statele Unite. Atât Canada, cât și Franța au deschis consulate în capitala Groenlandei, Nuuk, săptămâna trecută, într-un gest de sprijin atât pentru Groenlanda, cât și pentru Danemarca.
Macron a avertizat săptămâna aceasta că tensiunile dintre Europa și SUA s-ar putea intensifica după recentul „moment Groenlanda”. El a descris administrația Trump ca fiind „deschis anti-europeană” și căutând „dezmembrarea” Uniunii Europene.
„Când există un act clar de agresiune, cred că ceea ce ar trebui să facem nu este să ne plecăm capul sau să încercăm să ajungem la o înțelegere”, a declarat el într-un interviu acordat mai multor ziare europene. „Cred că am încercat această strategie timp de luni de zile. Nu funcționează”, a constatat președintele francez.
Macron a remarcat o „dublă criză: avem tsunamiul chinezesc pe frontul comercial și avem instabilitate de la minut la minut pe partea americană”, a subliniat el.
Carney – care a fost aplaudat de mulți pentru că s-a opus lui Trump într-un discurs ținut luna trecută la reuniunea Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția – nu și-a ascuns frustrarea și nerăbdarea față de președintele republican. Carney a devenit liderul unei mișcări care încurajează țările să găsească modalități de a se uni și de a contracara SUA. El a promis să încheie acorduri comerciale cu alte țări decât SUA, inclusiv China, pentru a servi drept ancore ale stabilității comerciale. Acordul cu China a atras noi amenințări din partea lui Trump.
Groelanda și Ucraina, subiecte sensibile
Pentru mulți europeni, intențiile lui Trump cu privire la Groenlanda le exacerbează temerile legate de războiul Rusiei cu Ucraina și le reamintesc de secole de politică a forței în care diplomația era subordonată utilizării forței militare.
„Groenlanda este pentru Trump ceea ce, în esență, Ucraina este pentru Putin, deși, evident, fără războiul devastator din această etapă”, a declarat Fiona Hill, expertă în Rusia care a lucrat în Consiliul de Securitate Națională al Casei Albe în timpul primului mandat al lui Trump.
Între timp, în timp ce Trump încearcă să medieze încetarea războiului dintre Rusia și Ucraina și să încheie un acord nuclear cu Iranul, europenii sunt din ce în ce mai neliniștiți în legătură cu „Consiliul Păcii” al lui Trump, un grup de 27 de lideri mondiali care are ca sarcină principală gestionarea acordului de pace din Gaza, dar care, în cele din urmă, este conceput ca un instrument pentru rezolvarea altor conflicte majore.
Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Norvegia și Suedia, printre altele, au refuzat să accepte sau nu au semnat încă acordul, care își va ține prima sa reuniune pentru strângerea de fonduri pentru Gaza la Washington, pe 19 februarie.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent