În lipsa unor reforme asumate de Executivul Bolojan, opoziția își face planul de intrare la guvernare. Petrișor Peiu, coordonatorul politicilor economice din cadrul AUR, a anunțat pentru Ziare.com măsurile pe care partidul suveranist ar fi gata să le aplice.

„Soluția, credem noi, partid de dreapta, conservator, constă în reducerea impozitelor, creșterea libertății economice a tuturor firmelor și a tuturor românilor. Soluția nu este voucherul social de la guvern, ci mai mulți bani și libertatea de a face ce vrea cu ei lăsați în buzunarul oamenilor și al firmelor. Soluția nu este statul care să ne spună cum să cheltuim banii și încotro să mergem, soluția este să decidem singuri ce facem cu banii noștri”, a argumentat oficialul din Parlament.

Măsurile unui guvern AUR ar implica decizii privind creșterea colectării, prin reducerea de taxe, printre care:

„– revenirea la cota standard de TVA de 19% și la cea redusă de 9%;

– impozitul pe dividende de 8% – acesta nu poate fi mai mare decât impozitul pe venit (10%), pentru a putea să stimuleze;

– simplificarea administrării micilor afaceri: impozit pe cifra de afaceri de 1% pentru orice firmă cu cifră de afaceri mai mică de 250.000 euro/anual;

– contribuții sociale plătite la numărul efectiv de ore lucrate pentru salariații cu timp redus de lucru (part-time);

– interzicerea deductibilității fiscale a operațiunilor de optimizare fiscală a multinaționalelor (serviciile de management, consultanță și drepturi de proprietate intelectuală) și plafonarea cheltuielilor cu dobânda la creditele intra-grup;

– scutirea/reducerea de impozitul pe proprietate pentru locuința de domiciliu și limitarea la 0,05% a cotei de impozitare, în cazul trecerii la impozitarea după valoarea de piață;

– renunțarea la plafonarea retragerilor din propriul fond de pensie din Pilonul II;

– eliminarea completă a practicilor de e-birocrație (e-factura, e-transport, e-…);

– toate datoriile statului către firme să devină credit fiscal;

– oprirea închiderii centralelor pe cărbune până la finalizarea noilor capacități pe gaze”, a notat Peiu, în social media.

Instituțiile publice care ar putea fi desființate sub Guvernul AUR

Totodată, măsurile actualei opoziții ar viza scăderea cheltuielilor aparatului de stat. Potrivit lui Peiu, scopul ar fi „un stat mai mic, mai suplu”, despre care parlamentarul a vorbit pentru Ziare.com.

Reducerea cheltuielilor ar putea fi realizată prin stabilirea unor plafoane de cheltuieli, redimensionarea cheltuielilor cu personalul și a cheltuielilor cu bunurile și serviciile.

„Prima chestiune, noi propunem niște plafoane pe capitolele de cheltuieli. În al doilea rând, propunem o redimensionare a cheltuielilor cu personalul și a cheltuielilor cu bunurile și serviciile, plecând de la niște raționamente logice, adică de la diminuarea unor funcționalități pe care le face statul acum, ceea ce înseamnă desființări de agenții, instituții sau comasări”, a explicat parlamentarul, propus de-a lungul timpului de AUR pentru funcția de premier.

Printre instituțiile care ar putea fi desființate s-ar număra CNA și CNCD, entități cunoscute publicului larg din România. ANCOM și ANRE ar putea fi fuzionate, explică analistul economic.

„Pot să vă dau niște exemple de instituții care nu au logică. De exemplu, Autoritatea de Reformă Feroviară (ARF). Atenție, nu AFR! Apoi, CNA-ul. Atribuirea de frecvență o poate face ANCOM, iar alte funcționalități nu ar trebui să fie, adică cenzură. Cine se simte calomniat, prejudiciat, poate merge în instanță. Oricum, orice decizie de sancționare a CNA ajunge în instanță. Și atunci, de ce să mai pun această etapă intermediară (n.r. – deciziile CNA)?! La fel, CNCD (Consiliul Național de Combatere a Discriminării), CNSC (Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor). Și în aceste cazuri se ajunge tot la instanța de judecată. Putem fuziona ANCOM cu ANRE și ambele pot fi un departament în cadrul Consiliului Concurenței. Există modele europene, în acest sens.

Mai este o chestiune importantă: instituțiile sau autoritățile existente pot avea funcționalități reduse. Vă mai dau un exemplu: CEISD (Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe). Noi am propus mai demult ridicarea plafonului de sumă minimă de investit la care trebuie să se pronunțe Consiliul. Era două milioane, noi am propus 5 sau 10, văd că Guvernul a venit și el o propunere, cu 5 milioane și a respins proiectul nostru. Dacă ridic la 5 acest plafon am o reducere a volumului de muncă cu 60%. Dacă în ridic la 10 milioane, volumul de muncă e redus cu 90%”, a declarat Petrișor Peiu.

Reformele propuse de AUR pentru administrația publică centrală și pentru administrația publică locală

La nivelul aparatului central, Guvernul ar putea funcționa cu 10 ministere, fără vice-premieri.

„Noi avem un program de guvernare prin care susținem formarea unui Executiv cu 10 ministere (n.r. – o reducere de 6 ministere, față de momentul prezent) și fără viceprim-miniștri (n.r. – în prezent există 4) și o reducere în zona parlamentară, la 300 de parlamentari (n.r. – de la 460 în prezent), cu două camere și reducerea numărului de comisii la jumătate.

Toată această reducere, simplificare, trebuie făcută rațional, logic, în ideea că ‘vreau să reduc risipa pe care o face statul și nu e normal să o facă’. Atunci pot reduce din instituții. Chestiunea legată cu restructurările, desființarea instituțiilor poate fi implementată în 6-12 luni”, a menționat Petrișor Peiu.

Și în administrația publică locală e necesară o reformă, susține Peiu. O astfel de măsură ar putea avea rezultate pe termen mediu și lung.

„Pentru o reformă reală în administrația publică locală e necesar un orizont de timp un pic mai lung. Reforma statutului localităților este o chestiune care va dura. Dar există lucruri care se pot face mâine, mai simple, inspirate după alte modele europene. Noi ne plângem că există o schemă minimă de personal la orice primărie, oricât de mică este. De exemplu, chiar dacă e o localitate cu 300 de locuitori, tot trebuie să existe 11 salariați, pentru că există niște funcțiuni ce trebuie îndeplinite de primărie.

Soluția care există deja în multe state europene, în localitățile slab populate, în special în cele de munte, este aceea a împărțirii personalului între mai multe localități. De exemplu, cel care e casier sau contabil nu trebuie să lucreze 5 zile la o primărie a unei localități cu 300 de locuitori, pentru că nu are ce face. Și atunci, poate veni o dată pe săptămână și în restul celorlalte 4 zile poate merge în alte 4 localități. Practic, vorbim despre o simplificare a deciziei, reduci din povara administrativă. Nu trebuie neapărat să comasezi localități. E un proces complicat, care ia mult timp”, a explicat economistul.

Reducerea birocrației poate reduce, de asemenea, și cheltuielile cu personalul.

„Eu cred că principala chestiune e reducerea de funcții pe care o îndeplinește o instituție de stat. Nu poți să de desființezi pe toate, evident. Multe dintre ele au o logică. Însă, reduci din avizele care trebuie luate în România înainte de a face ceva. Poți da o lege foarte clară cu condițiile care trebuie îndeplinite de o anumită activitate. Omul vine, începe activitatea și poate vine controlul și peste 6 luni, 1-2 ani pentru a vedea dacă respectivul îndeplinește condițiile, care oricum ar putea fi reduse, pentru că sunt prea multe. Astfel, se pot simplifica multe chestiuni”, a menționat Peiu.

Multinaționalele, subiectul sensibil al Guvernelor României

În contextul în care Guvernul Bolojan a stabilit ca multinaționalele să-și poată scoate profiturile din țară pentru a evita taxele din România, eliminând pragul de deductibilitate de 1%, AUR propune o alternativă.

„Acestea sunt niște chestiuni pe care toate instituțiile fiscale din lume le aplică. Numai la noi înțeleg că e o dificultate să le aplice, din mai multe motive: fie că firmele respective își angajează avocați mai eficienți decât consilierii juridici de la ANAF, fie că mulți dintre inspectorii ANAF nu au curaj să facă aceste constatări.

Și atunci, noi propunem interzicerea prin lege a deductibilității fiscale a anumitor contracte. De exemplu – vrei să faci contract de management cu sediul central compania-mamă, fă-l, dar el intră în cheltuielile care nu pot fi deduse, scoase din calculul profitului; vrei să faci contract de consultanță, la fel; vrei să faci cheltuieli pentru utilizarea unor drepturi de proprietate intelectuală, la fel. Nu e normal dacă firma x din Franța, cu sucursala x din România să-i facă contract de management firmei x din România. La x România există deja administrator, directori care iau salarii și nu sunt mici pentru ceea ce fac. Și astfel, de ce să fie deductibil fiscal un astfel de contract de servicii care e clar că nu vizează ceva concret? La fel și în celelalte cazuri despre care am vorbit. Și de asemenea, trebuie plafonate cheltuielile cu dobânzile la creditele intragrup. Entitatea respectivă ia credit din Franța cu 2% dobândă și dă filialei din România aceiași bani cu 12% dobândă. Care e logica?”, a declarat Peiu.

„Nu poți pune un impozit pe cifra de afaceri, pe toate sectoarele de activitate. Există domenii în care marjele de profit sunt mici. De exemplu, în sectorul care se ocupă cu cerealele”, a completat economistul.

În prezent, având în vedere actualul regim fiscal, companiile românești sunt discriminate față de cele străine, consideră Peiu.

„Companiile românești, cele mari, cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro, sunt discriminate. Ele nu pot face optimizare fiscală, neavând sediu în afară”, a completat analistul.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent