Aglomerația și orele pierdute în trafic sunt o parte din prețul plătit pentru a te bucura de beneficiile financiare, sociale și culturale date de traiul într-o capitală europeană. Doar că la noi pare mai rău decât la alții și puținele momente de respiro, cu trafic mai degajat în Capitală, sunt date de sărbători sau de vacanțele copiilor, așa cum este și această săptămână în București.

Țările din nord-vestul Europei au rezolvat problema traficului prin eficientizarea transportului în comun și promovarea mijloacelor de transport alternative. Cu mici excepții, companiile municipale de transport din marile orașe ale țării noastre sunt doar mari consumatoare de bani publici, care nu reușesc să convingă oamenii să renunțe la mașina personală nici măcar ocazional. Asta deși unele dintre ele sunt conduse de o armată de specialiști.

Mulți specialiști, puține rezultate

Primarul General al Capitalei, Ciprian Ciucu, a scris luni seară într-o postare pe Facebook că, studiind organigrama Societății de Transport București (STB), a descoperit că instituția este coordonată de 250 de economiști și aproximativ 200 de directori și șefi.

„Datoria curentă a STB este de 1,6 miliarde de lei, iar serviciul de transport public ne costă anual cca. 1,7 miliarde de lei. Bugetul municipiului Brașov este de 1,7 miliarde. Cu școli, spitale, deșeuri, parcuri, străzi, investiții, turism, poliție locală etc. etc. Deci, acum, STB-ul a ajuns să ne coste cât două municipii de dimensiunea Brașovului. Bugetul mediu al sectoarelor din București este de cca. 2,7 – 3 miliarde de lei. STB consumă cât o primărie de sector. Sectorul 7”, a mai scris Ciprian Ciucu.

Și atunci, este legitim să ne întrebăm de ce condițiile din transportul public nu se îmbunătățesc dacă există atât de mulți specialiști care lucrează în interesul bucureștenilor?! Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructura, a explicat pentru Ziare.com care ar putea fi în acest context soluțiile pentru traficul din Capitală:

„Ideea este să iei oamenii din mașini și să-i pui în transportul public, dar pentru asta trebuie să le dai condiții. Nicăieri în lume nu poți să-i iei pe toți. Nu e practic. Plus că trebuie să îi dai omului libertatea de a alege. Ceea ce trebuie făcut este optimizarea fluxurilor la orele de vârf. Și investiții, dar pe ce avem acum, se mai pot optimiza lucruri”.

Un bucureștean stă 12,7 zile pe an în trafic

Bucureștenii sunt românii care pierd zilnic cel mai mult timp în trafic. Potrivit Indexului de Trafic 2025, un șofer pierde în fiecare an în trafic echivalentul a peste 12 zile. Există însă și români mai fericiți. În orașele mai mici, precum Reșița, Giurgiu și Călărași, un locuitor pierde anual doar 3–3,5 zile pe an. Deși șosele din România s-au modernizat în ultimii 20 de ani și avem mai multe autostrăzi, iar în orașe sunt mai multe pasaje, poduri și benzi destinate doar anumitor categorii de mașini, haosul domnește în marile orașe. Cele mai mari probleme cu eficientizarea traficului le are însă, tot Capitala.

„Niciodată în istoria modernă a acestui oraș, infrastructura de transport nu a fost o prioritate în mod real. Fără planificări, strategii, consens politic și mai ales fără bani, nu se poate implementa nimic. Știm toți că nu sunt bani, că în Capitală este nevoie de miliarde de euro. Dar politicienii trebuie să vină cu soluții”, consideră Ionuț Ciurea.

Consensul politic este cel mai greu de realizat și vedem asta chiar la actuala coaliție de guvernare, care deși ar trebui să aibă o viziune unitară, fiecare partid vine cu propriile cerințe, uneori total contrare celor propuse de partenerii de coaliție.

”Bucureștiul are nevoie de o strategie de trafic”

Reprezentantul Asociației Pro Infrastructura spune că doar o strategie pe cel puțin 10 pentru traficul din București ar putea face ca anumite mecanisme să se schimbe și orașul să fie regândit pentru oameni, nu pentru mașini:

„În 4 ani poți să faci un studiu de trafic, poți să consulți părțile implicate, putem să luăm primarii de sector, STB, Metrorex, să ne uităm la cum se mișcă oamenii și să facem o strategie de implementare, care da, nu o să țină 4 ani, pentru că nu sunt bani pentru așa ceva, dar în 10 ani strategia să fie adoptată de fiecare primar care vine. Într-un mandat se pot lua decizii, se pot face studii preliminare. Fără buget la Primăria Generală nu se poate face. Fără consens politic cu siguranță nu se poate face”.

Cât ne-ar costa un trafic modern

Pentru o astfel de strategie avem nevoie de un buget pe măsură, iar buget este tocmai ce nu avem acum la Primăria Capitalei. Actualul Primar General, Ciprian Ciucu, a propus creșterea prețurilor pentru biletele la STB pentru a mai aduce bani în bugetul companiei, însă propunerea nu a trecut de Consiliul General. Astfel, având în vedere că nici referendumul pentru care au votat bucureștenii în 2024 nu a fost pus în practică, cel mai probabil, nici la următoarea împărțire a bugetului, Primăria Generală nu va obține bani pentru punerea în practică a vreunei strategii pentru îmbunătățirea traficul și a transportului în comun.

„Din parcul de autobuze STB cam 50% sunt moderne, dar pe restul trebuie să le schimbăm. La tramvaie stăm și mai prost. Din 300, doar o tremie sunt noi. 200 de tramvaie înseamnă cam 800 de milioane de euro. Mai punem vreo 600 de autobuze și ajunge la 1,5 miliarde de euro. Cam ăsta e un preț cât de cât corect ca să ne înnoim parcul STB cu autobuze și tramvaie. Doar să reînnoim, nu să ne creștem capacitatea. Și atunci ajungem la multe miliarde de euro, la care se adaugă multe alte investiții”, estimează Ionuț Ciurea.

Cele mai multe accidente mortale din Europa au loc in Romania

Din păcate, haosul din trafic se traduce adesea și printr-un număr mare de accidente și persoane care își pierd viața pe șosele. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de accidente rutiere mortale, potrivit celor mai recente date publicate de Comisia Europeană. În timp ce media europeană este de aproximativ 45 de decese la un milion de locuitori, România a înregistrat 78 de decese la un milion de locuitori în 2025.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent