Autostrada care va lega România de Ucraina. Când ar putea fi gata drumul cu „rol militar și civil”: „Acesta e scenariul optimist”

Peste câțiva ani, România ar putea fi conectată cu Ucraina printr-un drum de mare viteză. Capătul nordic al A7, aflat în construcție, va fi prelungit până la Suceava, de unde traseul va continua ca drumul expres spre graniță, la Siret.

În prezent, pe A7 se poate circula de la Ploiești la Adjud (jud. Vrancea), precum și pe varianta ocolitoare Centura Bacăului. Pe sectoarele dintre Adjud și Pașcani (jud. Iași) sunt în desfășurare lucrări, iar loturile de pe Pașcani – Suceava, respectiv Suceava – Siret se află în etapele premergătoare începerii lucrărilor propriu-zise.

Umbrărescu, desemnat pentru execuția lucrărilor pe Pașcani – Suceava

Pașcani – Suceava, lotul 1 (Pașcani – Roșcani). Tronsonul de 33 de kilometri pornește din nodul rutier Pașcani și ajunge până în localitatea Roșcani. Pentru ambele loturi a fost desemnat câștigător UMB, în 2025. Proiectul are o valoare de aproximativ 3 miliarde de lei, fără TVA.

Pașcani – Suceava, lotul 2 (Roșcani – Suceava). Cu o lungime de aproximativ 29 de kilometri, traseul continuă de la Roșcani până la Aeroportul Suceava, unde se va conecta cu viitorul drum de mare viteză către Siret.

Conform caietului de sarcini, durata totală a fiecărui contract este de 30 de luni, adică 6 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuția propriu-zisă. Contractele nu au fost semnate încă. Lucrările ar putea fi demarate în toamna anului 2026 sau cel târziu în primăvara anului 2027, potrivit Guvernului.

Drumul Expres (DX) Suceava-Siret, conexiune strategică la frontieră, încurajată de Uniunea Europeană (UE)

Drumul Expres Suceava–Siret are o lungime totală de 55,7 kilometri și este împărțit în trei loturi.

Suceava – Siret, lotul 1 (Suceava – Dărmănești) – în licitație. Primul lot are o lungime de 18,6 kilometri. 12 oferte (șase pentru fiecare lot) au fost depuse pentru primele două loturi. Constructori din România, Bulgaria și Ucraina vor să realizeze cele două sectoare de drum. Valoarea lotului 1 este de 2,3 miliarde de lei, fără TVA. Pe acest sector vor fi realizate patru noduri rutiere, poduri, pasaje, viaducte.

Suceava – Siret, lotul 2 (Dărmănești – Bălcăuți) – în licitație. Lotul al doilea are o lungime de 24,45 kilometri. Valoarea proiectului este de 1,88 miliarde de lei, fără TVA. „Ambele contracte respectă Regulamentul UE nr. 1106/2025, asigurând o utilitate duală (civilă și militară). Consolidăm industria europeană de apărare și modernizăm infrastructura Moldovei de Nord într-un ritm accelerat. Urmează etapa de evaluare a ofertelor pentru a desemna cât mai rapid câștigătorii”, a declarat despre loturile 1 și 2 directorul general CNAIR, Cristian Pistol.

Contractele pentru loturile 1 și 2 ar urma să fie semnate până în mai 2026.

Suceava – Siret, lotul 3 (Bălcăuți – Vama Siret) – în licitație. Ofertele pentru licitație au fost depuse pe 12 februarie 2026. Este vorba despre 12,7 kilometri de drum expres, ce presupune lărgirea la două benzi pe sens pe un sector de 1,44 kilometri din DN2 până la punctul de trecere a frontierei, precum și construirea unui pod peste râul Siret, cu o lungime de 967 de metri. Proiectul mai include două noduri rutiere – Siret Sud și Siret Nord – și un Centru de Întreținere și Coordonare.

Durata prevăzută este de 12 luni pentru proiectare și 30 de luni pentru execuție. Întreaga investiție, de la Pașcani la Siret, este finanțată din fonduri europene, prin Programul Security Action for Europe (SAFE) – împrumut pe termen lung în valoare de peste 16 miliarde de euro, finanțare aprobată recent de Comisia Europeană. Valoarea estimată a contractului pentru Lotul 3 este de aproximativ 1,55 miliarde de lei, fără TVA.

Proiectul A7 Suceava – Siret are o valoare de aproximativ 5,73 miliarde de lei și este încadrat ca investiție strategică, cu „rol dual, civil și militar”, în vederea contribuirii la securitatea europeană și la dezvoltarea infrastructurii de transport din nordul României. Drumul face parte din pachetul celor nouă loturi de infrastructură de mare viteză finanțate prin SAFE, care includ și Autostrada A8 Pașcani – Iași – Ungheni (Rep. Moldova), ce însumează peste 200 de kilometri.

Proiectul de infrastructură rutieră din nord-estul țării este legat și de modernizarea a circa 15 kilometri din drumul național existent de la granița spre Cernăuți, pe teritoriul Ucrainei, prin dublarea la două benzi pe sens, pentru a asigura un tranzit fluent în zona punctului de frontieră după finalizarea drumului de mare viteză. În acest caz, partea ucraineană se va ocupa de proiect, potrivit angajamentelor asumate de oficialii ucraineni.

Scenariul Asociației Pro Infrastructura: „Scenariul optimist este să avem gata până în 2030 o mare parte, mai bine de jumătate”

Potrivit premierului Bolojan, lucrările până la Siret trebuie să fie finalizate până în 2030. Termenul este confirmat și de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

„Având în vedere condițiile de față, țintim ca în anul 2030 ambele proiecte să fie recepționate, potrivit angajamentului asumat prin SAFE”, a transmis purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, pentru Ziare.com.

Însă, Ionuț Ciurea, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructura (API), este sceptic.

„În acest moment, șansele să fie toate gata până în 2030 sunt mici. E un termen foarte strâns, va fi foarte dificil. Da, putem vorbi despre anumite priorități, până în 2030, de exemplu Pașcani – Suceava și Pașcani – Lețcani. Perfect fezabile, chiar dacă nu reușim să semnăm contractele până în mai 2026. Ce e realizat peste Pașcani – Suceava și Pașcani – Lețcani putem spune că va fi bonus. Scenariul optimist este să avem gata până în 2030 o mare parte, mai bine de jumătate, dar nu tot”, a declarat Ciurea, pentru Ziare.com.

Oficialul API a explicat care sunt piedicile.

„În primul rând, să semnăm toate contractele. Apoi, vorbim despre bani. Banii din SAFE, pentru transporturi, sunt 4,2 miliarde. Nu ajung pentru toate proiectele. Va trebui să găsim finanțare de la bugetul național. Există foarte multe variabile. Nu știm care va fi situația economică a țării, care va fi contextul internațional, vor avea loc noi alegeri până în 2030. Apoi, să vedem cine vor fi constructorii desemnați, cum se vor mobiliza. Provocarea pentru realizarea tunelurilor va fi foarte mare. Umbrărescu oricum are deja multe proiecte în lucru și va avea în continuare, să vedem cum va reuși să facă față”, a mai explicat Ciurea.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent