Marti, 17 Februarie 2026, ora 20:11
1779 citiri
Grupări de două sau mai multe mutații apărute foarte aproape una de alta în ADN-ul copiilor lichidatorilor de la Cernobil/FOTO:X@UrretaJorge
Copiii persoanelor implicate în lichidarea accidentului de la Centrala Nucleară Cernobîl prezintă modificări genetice asociate expunerii la radiații, potrivit unui nou studiu internațional. Cercetătorii afirmă că este pentru prima dată când un astfel de efect transgenerațional este demonstrat în mod clar la oameni.
Echipa, coordonată de specialiști de la Universitatea din Bonn, a analizat impactul radiațiilor ionizante eliberate în urma dezastrului nuclear din 1986. Concluziile, citate de Science Alert, indică faptul că leziunile ADN provocate de radiații la părinți pot fi detectate și la copiii acestora.
Cercetările anterioare nu au reușit să confirme cu certitudine transmiterea modificărilor genetice de la o generație la alta. De această dată, oamenii de știință au căutat un tip specific de modificări, cunoscute drept mutații „cluster de novo” (cDNM) — grupări de două sau mai multe mutații apărute foarte aproape una de alta în ADN-ul copiilor, dar absente la părinți. Astfel de modificări pot apărea atunci când radiațiile provoacă rupturi în lanțurile ADN din celulele reproductive, iar repararea lor este incompletă.
„Am identificat o creștere semnificativă a numărului de cDNM la descendenții părinților expuși la radiații și o posibilă legătură între doza estimată și numărul acestor mutații la copii”, au transmis autorii studiului. Ei subliniază că, în pofida incertitudinilor privind nivelul exact al expunerii, rezultatele oferă primele dovezi solide ale unui efect genetic transgenerațional asociat cu doze scăzute, dar prelungite, de radiații ionizante.
Analiza s-a bazat pe secvențierea completă a genomului în cazul a 130 de copii ai lichidatorilor de la Cernobîl, 110 copii ai unor operatori germani de radar, considerați posibil expuși la radiații dispersate, și 1.275 de copii ai unor părinți fără istoric de expunere, care au constituit grupul de control.
Impactul asupra sănătății pare limitat
În medie, cercetătorii au identificat 2,65 mutații cDNM per copil în rândul descendenților lichidatorilor, 1,48 în cazul copiilor operatorilor radar și 0,88 în grupul de control. Deși autorii recunosc că datele pot conține variații statistice, diferențele au rămas semnificative după ajustări.
Studiul sugerează că dozele mai mari de radiații la părinți au fost, în general, asociate cu un număr mai ridicat de astfel de grupări de mutații la copii. Explicația posibilă ține de formarea așa-numitelor specii reactive de oxigen — molecule generate de radiații care pot provoca rupturi în ADN.
Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că impactul asupra sănătății pare limitat. Nu a fost identificată o creștere a incidenței bolilor în rândul copiilor părinților expuși. Multe dintre mutațiile detectate apar, probabil, în zone ale ADN-ului care nu codifică proteine, reducând astfel riscul unor consecințe clinice directe.
„Având în vedere creșterea relativ redusă a acestor mutații și faptul că doar o mică parte a genomului codifică proteine, probabilitatea ca o boală la descendenți să fie cauzată de o astfel de mutație este minimă”, au precizat autorii.
Cercetătorii amintesc că factori precum vârsta înaintată a tatălui la momentul concepției sunt asociați cu un număr mai mare de mutații genetice transmise copiilor — un risc considerat mai ridicat decât cel observat în urma expunerii analizate în acest studiu.
Descoperirile aduc noi date într-o dezbatere științifică de lungă durată privind efectele pe termen lung ale radiațiilor asupra generațiilor viitoare, dar sugerează, în același timp, că impactul asupra sănătății ar putea fi mai redus decât se temea anterior.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent