România recrutează muncitori străini FOTO Pixabay
Un studiu EY România arată că peste 2,3 milioane de români au plecat din țară în ultimii 20 de ani, dar și că lucrătorii asiatici care ajung la noi ar putea să echilibreze situația și să păstreze economia competitivă.
Studiul descrie o dublă realitate. Pe de o parte, emigrarea masivă a cetățenilor săi, în special a tinerilor și a celor bine pregătiți, iar pe de altă parte, o creștere a imigrației, ca răspuns la nevoile economice ale țării.
”Valul migraționist poate fi o oportunitate, dar implică și riscuri majore. Pentru mediul de afaceri din România acesta presupune o verificare riguroasă a tot ce înseamnă lanț de recrutare a imigranților și un control strict asupra intermediarilor. Un proces de selecție mai riguros poate implica pe termen mediu și lung timp suplimentar și costuri mai ridicate” spune Corina Mîndoiu, Partener, Servicii de Asistență în Capitalul Uman, EY România, citată în comunicat.
Ce pleacă din țară și ajunge în țară
Pentru a estima dacă vom ajunge sau nu la un echilibru, trebuie să vedem ce specialiști a pierdut România în ultimii 20 de ani. Andrei Baciu, deputat și membru în comisia de sănătate a Camerei Deputaților, afirma în 2025 că deși nu există o statistică clară, aproximativ 25.000 de medici au plecat să profeseze în alte țări în ultimii 25 de ani. Mai mult, unu din doi medici cu vârsta sub 35 de ani ia în calcul emigrarea. Cei mai mulți nu pleacă doar pentru salarii mai mari, ci pentru un standard de viață mai ridicat: sistem de sănătate performant, educație centrată pe elevi, șosele mai sigure, corupție mai puțină, dar și stres mai puțin.
Un alt domeniu din care am pierdut mulți specialiști este IT-ul. România este lider în Europa și pe locul 6 în lume la numărul de specialiști IT la mia de locuitori, așa cum arată un raport International Trade Administration. Din păcate noi îi pregătim, dar mai apoi tinerele talente ajung în țări din toată Europa și nu numai. Ultimele date statistice sunt din 2021, atunci când știam că 37.000 de IT-iști au plecat din România, cei mai mulți pentru salarii mai mari. Dacă în România remunerația este cuprinsă între 1.000 și 3.000 de euro, în Franța și Olanda ajunge și la 7.000-8.000 de euro.
Fenomenul de ”brain drain” (exodul creierelor) a afectat și domeniul ingineriei. Au plecat din țară peste 300.000 de specialiști și vom avea nevoie în următorul deceniu de un număr dublu, mai exact 600.000.
Cei mai mulți angajați străini sunt necalificați
Radu Proca, reprezentantul unei firme de recrutare de lucrători străini, a explicat pentru Ziare.com că muncitorii care vin în țară nu sunt complementari celor care pleacă și sunt de obicei necalificați:
”Noi am recrutat și plasat 200 de muncitori străini din mai multe țări din Asia, Africa și Orientul Mijlociu. Cei mai căutați sunt șoferii care fac transport rutier de mărfuri sau cei care fac curierat, dar majoritatea pe partea de muncitori necalificați.”
Din 2020 și până în prezent, numărul lucrătorilor asiatici care lucrează la noi în țară s-a triplat și nu de puține ori asta a trezit dezbateri și chiar revoltă la nivelul societății, pe motiv că ”ne iau joburi” sau că ar primi avantaje extra-salariale pe care un angajat român nu le primește. Realitatea pe care o descrie însă reprezentantul Agenției AIRO arată diferit și pune accent pe așteptările nerealiste pe care le pot avea angajatorii români de la acești muncitori.
”Majoritatea angajatorilor români se plâng că nu găsesc muncitori calificați, că este un deficit pe piață. Dar deficitul este corelat și cu pachetele salariale pe care le oferă acești angajatori. De obicei salariile nu sunt atractive. Noi încercăm să găsim o soluție de compromis. Sunt angajatori care consideră că dacă ei vin dintr-o țară în care nivelul de dezvoltare este mai mic decât în România, munca lor trebuie să aibă aceeași calitate, dar să solicite un salariu mai mic. Ceea ce este o teză falsă. Principalul avantaj de a avea angajați străini este că ai o oarecare stabilitate, pentru că te poți baza pe el minim doi ani. Doar că majoritatea angajatorilor nu înțeleg acest lucru. De obicei nu lucrăm cu acești angajatori pentru că nu le putem găsi candidați potriviți, care să accepte de exemplu un salariu de 3.000 de lei. Nu găsim candidați buni, care să știe meserie și care să accepte acel salariu.”
Nu toate companiile sunt mulțumite de forța de muncă străină
Lucrătorii asiatici sunt astăzi în situația românilor care au plecat din țară la începutul anilor 2000: puțini au joburi bine plătite, mulți sunt desconsiderați, strâng și trimit acasă mare parte din banii câștigați și speră că la un moment dat să-și aducă și familiile cu ei. Muncitorii străini fac pentru noi preponderant ceea ce făceam noi pentru italieni, germani sau francezi, ”muncile de jos” pe care cetățenii țării refuză să le mai facă.
Chiar și așa, un angajat străin sau mai mulți nu asigură salvarea unui business, mai spune Radu Proca: ”Noi vorbim cu multe companii care au fost dezamăgite, care nu au putut să beneficieze de pe urma angajării acestor muncitori. S-au adus foarte mulți muncitori care erau calificați și când au ajuns aici s-au dovedit necalificați, nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor. De asemenea, au fost foarte mulți muncitori care au fugit fără acordul angajatorului. Sunt lucruri care se întâmplă de obicei.”
Cererea este mai mare decât oferta
Pentru anul 2026, Guvernul României a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși din afara Uniunii Europene, ceea ce reprezintă limita maximă de permise de muncă care pot fi eliberate în decursul anului. Numărul este cu 10.000 mai mic decât cel aprobat în 2025 și sub cerințele de 150.000 venite din partea patronatelor. Acest contingent nu acoperă nici pe departe nevoile din piață și de multe ori, lucrătorii asiatici nu au pregătire pentru anumite sectoare importante din economie, cum ar fi sănătatea, educația sau ingineria.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent