România trăiește de 4 ani cu un război la graniță. Un război care a luat milioane de vieți și care îi va costa sute de miliarde de euro pe cei care vor reuși să iasă cu viață din el. În 4 ani, Uniunea Europeană a impus Rusiei 19 pachete de sancțiuni care vizează persoane fizice, companii și întreaga economie rusă. Vladimir Putin a vrut să fie un război de 3 zile, dar a devenit un război care a angrenat toată planeta. Deși slăbită economic și militar, România a părut că are puterea să gestioneze implicațiile conflictului și să profite de poziția strategică de la linia frontului.

Mari publicații internaționale ca BBC, Reuters sau France24, dar și instituțiile europene au lăudat România la începutul anului 2022 pentru modul în care a gestionat criza refugiaților, iar țara noastră se poziționa ca un partener important al NATO pe flancul estic. Cu trecerea lunilor, România a început să-și piardă din forță și a rămas așa, inclusiv când resturi de drone rusești au ajuns pe teritoriul țării noastre.

Pe de altă parte, românii au resimțit pe propria piele efectele economice ale războiului: inflație mai mare, criză energetică și o revoltă puternică din partea fermierilor români față de afluxul de cereale ucrainene ieftine. S-a vorbit de multe ori și de oportunitățile de care România ar fi putut profita în toată această perioadă și nu a făcut-o.

Cum s-a adaptat economia românească în ultimii 4 ani

Adrian Negrescu, analist economic, a explicat pentru Ziare.com care a fost parcursul României în acești 4 ani și cum arată acum bilanțul economic pentru țara noastră:

”Cei 4 ani de la declanșarea războiului din Ucraina au fost ca un fel de cutremur economic pentru România, un seism bazat pe inflația ridicată, pe presiunile bugetare și de costurile energetice majore, fapt care a influențat semnificativ atât mediul public, cât și cel privat. România a luat în plin efectele războiului. De exemplu, criza energetică în care ne aflam, urmare a faptului că eram dependenți la vremea respectivă de importurile de energie și gaze din Rusia, inclusiv de carburanți. Vestea bună e că economia, după 4 ani de război, arată mult mai bine, este mult mai rezilientă. S-a adaptat condițiilor generate de acest război. Nu mai suntem dependenți de Rusia aproape cu nimic în momentul de față”.

”Avem o oportunitate istorică”

Chiar și în lipsa unui orizont concret pentru pace, la nivel internațional s-a discutat mult în ultimul an despre reconstrucția Ucrainei. Un raport comun al Kievului, Băncii Mondiale, Uniunii Europene și ONU, publicat cu doar o zi înainte de împlinirea a 4 ani de război, arată că Ucraina va avea nevoie de aproximativ 600 de miliarde de euro, dintre care 500 de miliarde de euro doar în următorii zece ani de la încetarea conflictului.

Cei mai mulți bani vor merge în sectorul transporturilor – 82 de miliarde de euro, în sectorul energetic -77 de miliarde de euro, comerț și industrie – 54 de miliarde de euro și agricultură – 47 de miliarde de euro.

În acest context, un studiu recent al Financial Times cota România ca principală favorită pentru a deveni platforma logistică a Ucrainei pentru reconstrucție, din prisma costurilor mai mici față de Polonia, Ungaria sau alte țări din regiune, dar și din prisma poziției extrem de favorabile pentru investitorii internaționali interesați să dezvolte logistica necesară Ucrainei.

”Suntem într-o zonă de oportunitate istorică, cum n-am avut în ultimii 20 de ani. Aceea de a transforma România în principala platformă logistică pentru procesul de reconstrucție a Ucrainei. România cred că trebuie să-și joace cartea, o carte extrem de importantă, să genereze legislație specială pentru a atrage investitorii americani, investitorii europeni, pe cei care vor dori să fie parte a acestui proces de reconstrucție și să creeze centre de business, platforme logistice, parcuri industriale, în așa fel încât România să devină atractivă la nivel internațional”, a spus Adrian Negrescu.

Cu un context favorabil deja setat, România trebuie să profite de orice oportunitate de negociere cu partenerii europeni și americani, iar una dintre ele a avut loc deja, a mai declarat analistul economic: ”Vizita lui Nicușor Dan la Washington, la Consiliul pentru Pace, sper să fi fost doar primul pas în această tentativă de a crea un pachet concret de oportunități pentru investitorii americani, mai ales că Donald Trump gândește business când e vorba de interesele americane. Iar dacă noi știm să creionăm acest pachet de legislație și oportunități pentru investitorii americani, s-ar putea să avem un mare câștig din această perspectivă.”

Cum poate deveni România platforma logistică de reconstrucție a Ucrainei

La sfârșitul anului trecut, Ștefan Radu Oprea, secretarul general al Guvernului, declara că peste 200 de companii românești s-au înscris pe platforma Camerei de Comerț Bilaterală România – Ucraina pentru a participa la procesul de reconstrucție al Ucrainei. Pe lângă companiile românești, autoritățile trebuie să creeze climatul potrivit și pentru companiile internaționale care își vor dori să-și deschidă puncte de lucru la noi în țară. Primii pași au fost deja făcuți, crede Adrian Negrescu: ”Ministerul Finanțelor a făcut niște pași importanți anunțând în acest pachet de relansare economică un element cheie în procesul de reconstrucție al Ucrainei. A propus dezvoltarea unor scheme de ajutoare de stat pentru proiecte strategice de peste un miliard de lei. Noi nu avem astfel de instrumente în momentul de față. De asemenea, s-a decis înființarea unui birou de tip one-stop pentru investitorii străini, în așa fel încât aceștia să-și obțină rapid autorizațiile, să ia contact cu factorii responsabili și să genereze o derulare a unor investiții mult mai rapid decât în momentul de față.”

În acest fel, reconstrucția Ucrainei va fi punctul de plecare pentru reconstrucția economiei românești și astfel se poate face trecerea de la o economie bazată pe consum la o economie bazată pe investiții și pe producție.

”Marile companii sunt axate pe transportul de marfă pe cale feroviară.” Cum răspunde România?

Adrian Negrescu spune că infrastructura rutieră, dar și cea feroviară sunt elemente-cheie în tot acest proces de relansare economică a României și de poziționare ca principală platformă logistică pentru procesul de reconstrucție al Ucrainei.

”Faptul că noi avem la dispoziție aproape 10 miliarde de euro pe care trebuie să-i cheltuim până în vara acestui an, mai ales pe proiecte de infrastructură, este un fapt pozitiv. Niciodată nu s-au construit autostrăzi cu ritmul din 2026, semn că împinși de la spate de Comisia Europeană putem construi o infrastructură în raport cu interesele investitorilor. Sper să nu rămânem în urmă la capitolul infrastructură feroviară. Marile companii sunt focusate la nivel internațional pe transportul de marfă, pe cale ferată, nu pe cale rutieră. Ideea de a construi autostrăzi este un element popular, este de interes pentru majoritatea șoferilor din România, dar business-ul în 2026 se face pe cale feroviară și aeriană, iar din această perspectivă trebuie să gândim o strategie coerentă pe aceste segmente”, a concluzionat analistul.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent