SUA
și Iran sunt pe picior de război și există temerea că Teheranul
ar putea riposta și împotriva aliaților Americii, inclusiv a
României. Experții chestionați de „Adevărul” încearcă să
facă lumină în privința riscurilor la care am fi expuși.
Rachetele balistice iraniene pot lovi oricând Europa. FOTO: Shutterstock
Situația
în Orientul Mijlociu este extrem de tensionată, iar SUA și Iranul
se privesc din nou prin lunetele armelor. Americanii au dislocat în
zonă efective impresionante, inclusiv două portavioane însoțite
de alte nave de luptă, iar zeci de mii de militari sunt pregătiți
să acționeze. Experții susțin că forțele americane
depășesc orice dislocare din ultimele două decenii, iar singura
comparație valabilă ca densitate de tehnologie ar fi cu cea din
2003, dinaintea atacului asupra Irakului lui Sadam Husein.
Există
însă anumite diferențe în ce privește forța care li s-ar opune,
iar aceeași experți cred că iranienii pot pune mari probleme
Statelor Unite. Și asta nu este tot. Vizați ar putea fi și aliații
SUA, iar România e unul dintre ei.
Un război SUA – Iran ar avea implicații globale
Politologul Raluca Moldovan, de la Universitatea
Babeș-Bolyai, este expert în Orientul Mijlociu, iar din acestă postură vorbește despre riscurile la care ar putea fi supusă
România, în cazul în care SUA vor ataca Iranul.
„Un
conflict deschis între Statele Unite și Iran ar avea implicații
globale – în special în Orientul Mijlociu și la nivel economic – dar şi consecinţe asupra României, directe și indirecte. Iată
principalele canale prin care un astfel de război ar putea afecta
România: Impact economic: energie și preţuri. Creșterea prețului
petrolului şi gazelor la nivel global – un conflict major în zona
Golfului Persic aproape sigur ar tensiona aprovizionarea cu energie
și ar crește costurile internaționale ale petrolului, care se
resimt în Europa inclusiv prin prețuri mai mari la combustibili și
energie electrică. Aceasta deoarece o mare parte a petrolului
transportat global trece prin Strâmtoarea Hormuz, vulnerabilă la
blocaje sau atacuri în timpul unui conflict US-Iran”, explică
Raluca Moldovan.
România,
ca stat membru al UE, ar simți aceste efecte prin scumpiri ale
importurilor energetice, punctează ea. În
ce privește securitatea și politica de apărare, pornind de la
ideea că SUA au NATO şi România ca aliat militar, există anumite
riscuri.
Am fi afectați indirect
„România
este membru al NATO, iar un război între SUA și Iran ar tensiona
Alianța atlantica – inclusiv prioritizarea resurselor americane
spre Orientul Mijlociu în detrimentul sprijinului în Europa de Est.
O eventuală retragere sau redirecționare a forțelor americane ar
putea reduce umbrela de securitate din flancul estic, de care România
depinde strategic pentru descurajarea amenințărilor, în special
cele venite dinspre Rusia”, explică Raluca Moldovan.
În
principiu, România ar putea fi utilă Statelor Unite, iar bazele
militare NATO ar putea deveni importante pentru Washington.
„România
găzduiește baze militare NATO cu prezență americană (inclusiv
scutul antirachetă de la Deveselu și infrastructuri extinse la
Mihail Kogălniceanu). În contextul unui război larg, aceste baze
ar deveni fie mai importante ca puncte logistice de proiecție a
puterii, fie pot fi supuse unei presiuni strategice de redefinire a
priorităților militare”, precizează ea.
În
ce privește riscurile de securitate, acestea sunt mai degrabă
indirecte.
„Turbulențele
din Orientul Mijlociu ar putea intensifica amenințările hibride sau
cibernetice împotriva statelor membre NATO – inclusiv România –
deoarece actorii non-statali sau regimuri ostile pot profita de
situație pentru atacuri sau operațiuni de influență. Societățile
și infrastructurile critice sunt tot mai expuse acestor tipuri de
riscuri”, subliniază Raluca Moldovan.
Deprecierea leului și turbulențele, printre scenariile luate în calcul
În
schimb, implicațiile financiare și economice ar fi mai largi.
„Piețele
financiare și economiile emergente tind să fie volatile în
perioade de incertitudine strategică. România, ca economie deschisă
integrată în UE, ar putea resimți scăderi ale investițiilor
străine, deprecierea leului sau turbulențe ale pieței de capital
pe măsură ce investitorii caută active “sigure”. Exporturile
către piețe externe pot fi afectate dacă lanțurile de
aprovizionare globale sunt perturbate”, adaugă experta.
În
același timp, un război în Orientul Mijlociu ar obliga România să
ia o decizie în ce privește sprijinul diplomatic și operațional.
„Un
război între SUA și Iran ar obliga România să își clarifice
pozițiile în plan extern, atât în cadrul NATO, cât și al UE,
privind: sprijinul diplomatic față de SUA şi aliați, misiuni
comune sau operațiuni de menținere a păcii, rolul în securitatea
Mării Negre ca zonă strategică esențială pentru stabilitatea
regională europeană. Pe scurt – principalele riscuri pentru
România sunt economice: scumpire energie, volatilitate financiară,
dar și militare și de securitate: presiune pe resursele NATO,
nevoia de consolidare a apărării proprii, politico-diplomatice:
ajustare a priorităților strategice în interiorul UE și NATO”,
mai afirmă Raluca Moldovan.
Nu
în ultimul rând, există și altfel de riscuri cu care ne-am putea
confrunta: „Riscuri hibride: atacuri cibernetice și dezinformare
în perioade de instabilitate internațională”, mai spune Raluca
Moldovan.
„Nu văd niciun raționament pentru care Iranul ar lovi România”
Generalul
în rezervă Virgil Bălăceanu a reprezentat România la
Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii
Multinaţionale din Sud-Estul Europei. El vorbește despre riscuri
din perspectiva militarului. În opinia sa, temerile cu privire la un
răspuns al Iranului care ar consta în atacuri asupra intereselor
americane din România sunt nejustificate.
„Nu
văd niciun raționament pentru care Iranul ar lovi România, din
moment ce unele analize, inclusiv de la nivel înalt militar din
Statele Unite, spun că o acțiune a Statelor Unite unilaterală –
sigur, includem aici și Israelul – fără participarea aliaților,
ar reprezenta o vulnerabilitate. Deci nu apare sub niciun aspect o
implicare a NATO, plecând de la ideea că și România e membru
NATO”, spune generalul Bălăceanu.
Un
atac purtat cu rachete balistice iraniene împotriva unor baze
militare precum Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, unde se află
trupe americane, ar complica enorm ecuația. Însă generalul Virgil
Bălăceanu nu crede că Iranul va forța nota și sune că Teheranul
nu va risca să atragă NATO în război. Asta înseamnă că dincolo
de un ipotetic succes în lovirea intereselor americane, riscurile
pentru iranieni ar fi mai mari și nu s-ar justifica, crede
generalul.
„Ar
fi o notă exagerată, ar înseamna că Iranul ar generaliza un
conflict și ar avea o reacție internațională extrem de
nepotrivită. Bazele, fiindcă vorbim de cele din România, din
Polonia, radarul din Turcia, dacă ne referim la sistemul de
protecție antibalistică, aparțin statelor respective. Noi nu
spunem că la Deveselu este unitatea ex-americană, vorbim de Baza
Militară 99 din structura Armatei României. Și la fel este și la
polonezi, la fel este și la turci”, adaugă generalul Bălăceanu.
Ce ar putea face Iranul
Cel
mai probabil, susține generalul, iranienii ar viza trupe americane
care ocupă integral anumite baze în Orientul Mijlociu și nu baze
naționale din Europa, chiar dacă acolo se află găzduite și
efective americane. „Iranul, dacă va fi atacat și va riposta, o
să aibă ca țintă garnizoane specific americane, nu alte
garnizoane care ar însemna, iată, o implicare a NATO. În momentul
în care lovești structuri din România, Polonia, Turcia, ar
înseamnă că ar începe și o acțiune de lovire a teritoriului
NATO”, susține generalul.
El
mai are și un alt argument. Chiar dacă în prezent relațiile
bilaterale dintre Iran și România nu mai sunt cele din perioada
regimului comunist, cele două state nu se situează pe poziții
ostile.
„Plecăm
și de la relația istorică dintre Iran și România. O bună parte
dintre cei din Iran cred că nu au uitat că au fost educați în
România. Au făcut aici studii. Dacă s-ar face o statistică, în
mod sigur s-ar descoperi că unii din ei au studiat la noi. Deci,
normal, nu suntem priviți ca dușmani”, crede generalul Bălăceanu.
În
plus, amintește el, Uniunea Europeană și Statele Unite au abordări
diferite în ce privește Iranul.
„Trebuie
să ținem seama că, privitor la programul nuclear, Uniunea
Europeană are o poziționare diferită față de Statele Unite. Și
Uniunea Europeană a încercat un dialog cu Iranul despre programele
nucleare, mergând tot pe calea dialogului”, mai spune el.
Un scenariu sinucigaș
Concluzia
generalului Virgil Bălăceanu este că Iranul nu ar avea motive
serioase să atace România. Un eventual atac asupra intereselor
americane de la noi este improbabil, mai spune generalul.
„Pot
afirma că nu găsesc un asemenea risc. Ar fi un scenariu sinucigaș
pentru Iran. Adică ar începe un război, chiar de-ar fi un război
al loviturilor, între Iran, Statele Unite, Israel și celelalte
state membre NATO. A lovi teritoriul NATO în mod automat înseamnă
un răspuns din partea NATO. Nu vorbim de răspunsul unui stat membru
NATO, vorbim aici deja de NATO în sine. Sistemul de apărare
antirachetă este integrat la nivel NATO. Și atunci Iranul vrea să
declanșeze un conflict cu NATO alături de perspectiva unui conflict
cu Statele Unite, care sigur va fi sprijinit de către Israel? Eu aș
spune că ar fi împotriva intereselor lor. De asta un asemenea
scenariu mi se pare imposibil de abordat”, concluzionează generalul
Virgil Bălăceanu.