Joi, 26 Februarie 2026, ora 07:40
1364 citiri
Nicușor Dan, alături de Emmanuel Macron FOTO Facebook/Nicusor Dan
Pe fondul unui climat geopolitic tot mai tensionat, Emmanuel Macron readuce în prim-plan ideea extinderii puterii nucleare franceze către partenerii europeni, subliniind că inițiativa nu concurează cu umbrela de securitate a NATO și nici cu garanțiile oferite de Statele Unite.
Oferta Franței de a-și extinde umbrela nucleară pentru restul Europei nu ar concura în niciun fel de protecție oferită de Statele Unite, urmează să declare Emmanuel Macron luni, în timpul unui discurs pe această temă, arată Euronews.
Discursul președintelui francez va fi primul în care readuce în actualitate ideea de descurajarea nucleară, după un discurs din 2020, în care a declarat că este pregătit să „implice” țările europene care doresc acest lucru în exerciții. Acesta va fi rostit din peninsula Île Longue din nord-vestul Franței, unde sunt staționate cele patru submarine nucleare cu rachete balistice ale țării.
„Acesta va fi un moment important în mandatul său. Vor exista, fără îndoială, unele schimbări și evoluții semnificative”, a declarat Palatul Elysée.
Prima ofertă ignorată. Acum lucrurile stau altfel
Oferta lui Macron din 2020 a fost ignorată în mare măsură, dar președintele francez a confirmat la începutul acestei luni, la Conferința de Securitate de la München, că a angajat un „dialog strategic” cu cancelarul german Friedrich Merz și cu alți lideri UE anonimi pe tema „modului în care ne putem articula doctrina națională” privind descurajarea nucleară.
Acest nou interes nuclear în capitalele UE provine dintr-o schimbare dramatică a peisajului geopolitic global operată de când Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei și Donald Trump a revenit la putere în SUA.
Primul eveniment i-a obligat pe europeni să ia în considerare vulnerabilitățile și dependențele în ceea ce privește propria apărare, în timp ce cel de-al doilea i-a determinat pe mulți de pe continent să se îndoiască de angajamentul Washingtonului față de securitatea Europei.
Inconsecvența SUA încurajează Franța
Cel mai recent episod, în care Trump amenință Danemarca cu forța militară pentru a ocupa Groenlanda, nu a făcut decât să amplifice aceste îngrijorări, deși liderii și miniștrii europeni au subliniat public că rămân convinși de angajamentul pe termen lung al Washingtonului față de aliații săi din NATO.
SUA a precizat, de asemenea, că dorește să retragă parțial o parte din trupele și echipamentele sale din Europa, în contextul în care încearcă să se orienteze către Indo-Pacific. Încă nu este clar ce va implica această retragere parțială și cum se va desfășura.
Surse apropiate președintelui au subliniat, de asemenea, convingerea lor că „trăim într-o perioadă fundamental favorabilă proliferării nucleare”, în care Rusia dezvoltă noi rachete hipersonice, China își extinde rapid propriul arsenal, iar chestiunea viitorului Iranului planează greu asupra Orientului Mijlociu.
„Toate acestea generează un interes tot mai mare în rândul partenerilor”, a adăugat Elysée, subliniind totuși că „aceasta nu este în niciun fel o concurență cu NATO”.
Reacția NATO
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și comisarul UE pentru apărare, Andrius Kubilius, au declarat amândoi că ar fi prea costisitor și prea consumator de timp pentru aliații europeni să încerce să înlocuiască umbrela nucleară a SUA.
Politica nucleară a Franței este una de așa-numită „suficiență strictă”, adică limitează numărul de focoase nucleare pe care le deține la numărul pe care îl consideră necesar pentru a provoca daune inacceptabile oricărui adversar.
Prin urmare, are în arsenalul său aproximativ 300 de focoase nucleare – un număr mult sub cele peste 3.500 pe care se estimează că le au fiecare SUA și Rusia.
Franța și Regatul Unit și-au intensificat deja propria cooperare și coordonare nucleară prin Declarația Northwood semnată vara trecută. Acum, acestea au un Grup de coordonare nucleară care oferă direcție politică pentru această activitate și participă la exercițiile nucleare ale celeilalte părți.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent