Războiul ruso-ucrainean a adus în prim-plan, pentru europeni, modul în care conflictele armate au evoluat și importanța tehnologiilor de ultimă generație, precum dronele. În cadrul unui interviu acordat pentru Ziare.com, generalul de trei stele Alexandru Grumaz.
În ceea ce privește tehnica și tactica militară, lucrurile s-au schimbat enorm din 1945 până în prezent. Războaiele contemporane au demonstrat că investițiile în noile tehnologii sunt necesare pentru state, pentru a face față provocărilor, în contextul tensiunilor geopolitice.
Războiul din Ucraina a adus în prim-plan, în rândul analiștilor militari europeni, importanța dronelor, care, potrivit generalului Grumaz, au devenit „coloana vertebrală a războiului modern”.
„Dronele au încetat să mai fie doar un ‘accesoriu’ tehnologic. Ele au devenit coloana vertebrală a războiului modern. În 2026 asistăm la cea mai mare revoluție în tactica de luptă de la inventarea tancului sau a avionului. De ce sunt cruciale? În trecut, ‘ceața războiului’ – fog of war permitea surpriza strategică. Astăzi, datorită dronelor de supraveghere care survolează non-stop, nimic nu se mai poate mișca neobservat. Concentrările mari de trupe sau blindate sunt detectate în câteva minute. Aceasta este una dintre cauzele pentru care frontul tinde să devină static – ca în Primul Război Mondial – deoarece orice tentativă de ofensivă este lovită imediat ce începe pregătirea ei”, a punctat generalul.
„O dronă de 500 de dolari poate scoate din uz un tanc de 5-10 milioane de dolari”
O dronă poate distruge un tanc în ziua de azi, iar militarii au ajuns să simtă frica de „bâzâitul” armelor zburătoare.
„Este foarte clar că dacă înainte aveai nevoie de rachete de milioane de dolari pentru a distruge un tanc, acum o dronă FPV (First Person View) de 500 de dolari, poate scoate din uz un tanc de 5-10 milioane de dolari. Dronele au ajuns să provoace până la 70-80% din pierderile de personal și tehnică în anumite sectoare ale frontului. A apărut senzația de nesiguranță datorită unui bâzâit ca de albină. Soldatul modern nu se mai teme doar de glonț, ci de sunetul ‘bâzâitului’ de deasupra, care poate însemna un atac kamikaze iminent”, a explicat diplomatul.
„Noile generații de drone folosesc AI pentru a recunoaște țintele”
Eficiența dronelor este sporită de sistemele de inteligență artificială.
„Ce este extrem de important este faptul că suntem deja în faza în care bruiajul electronic (EW) nu mai este suficient. Noile generații de drone folosesc AI pentru a recunoaște țintele vizual. Odată ce operatorul a fixat ținta, drona zboară singură spre ea, chiar dacă legătura radio este tăiată. Se trece de la atacuri individuale la atacuri coordonate de zeci de drone care saturează apărarea antiaeriană”, a declarat analistul militar.
Dronele, utilizate la scufundarea flotelor și la misiuni umanitare
Nu doar tancurile, ci și flota amenințătoare a adversarului poate fi distrusă cu ajutorul dronelor.
„Apoi, lecția Ucrainei din Marea Neagră rămâne în top. Drona navală a reușit ceva ce părea imposibil: o țară fără o flotă militară clasică anihilată – precum Ucraina – a reușit să scufunde sau să alunge nave de război masive folosind doar drone maritime de suprafață. Acest lucru a forțat marile puteri să regândească utilitatea navelor mari în apele costiere”, a amintit Grumaz.
Dronele sunt utilizate și pentru acțiuni de suport umanitar, nu doar pentru război.
„Dronele au schimbat și spatele/logistica frontului. Nu mai vorbim despre uzine gigant, ci despre mii de ateliere mici care asamblează drone. Dronele cargo încep să fie folosite pentru a livra muniție sau medicamente în puncte izolate unde un elicopter sau un camion nu ar supraviețui. Dronele au transformat războiul într-o competiție de algoritmi și frecvențe radio. Cine stăpânește spectrul electromagnetic și inovația software are un avantaj mai mare decât cine are mai multe tancuri”, a precizat expertul militar.
„Tancul, retrogradat de la statutul de ‘rege’”
În 2026, rolul tancului pe câmpul de luptă a fost cu mult diminuat. Dronele și alte tehnologii moderne îl fac mai puțin eficient, în ziua de azi. „Moartea tancului vine de sus”, avertizează Alexandru Grumaz.
„Dacă în secolul XX tancul era ‘regele câmpului de luptă’, un simbol al forței brute care străpungea liniile inamice pe sute de kilometri – vezi Blitzkrieg, în 2026 statutul său a fost retrogradat de la ‘rege’ la ‘piesă de artilerie mobilă și protejată’.
În sec XX tancurile erau grupate în divizii masive pentru a rupe frontul și a rula rapid în adâncimea teritoriului inamic. Succesul depindea de viteză și număr. De exemplu, bătălia de la Kursk sau Războiul de Șase Zile. Acum, tancul nu mai poate opera în mase mari fără a fi detectat de sateliți și distrus de drone. Astăzi, el acționează mai degrabă ca un ‘sniper’ blindat. Trage câteva lovituri de la distanță asupra unei fortificații și se retrage imediat pentru a nu deveni țintă. Acum, moartea tancului vine de sus. Înainte, blindajul era concentrat în față, pentru a rezista altor tancuri. Singura teamă reală era un alt tanc sau un tun antitanc sau o racheta NLAW sau Javelin”, a explicat generalul.
„Un tanc care își pornește motorul este detectat termic instantaneu”
Tancurile sunt ușor de reperat.
„Acum, cea mai mare amenințare este atacul de sus – ‘top-attack’. Dronele FPV de 500 de dolari sau rachetele Javelin lovesc plafonul turelei, unde blindajul este cel mai subțire. Consecința este că tancurile moderne arată acum ca niște ‘cuști metalice’ mobile, fiind acoperite cu plase și ecrane anti-dronă, așa-numitele ‘cope cages’, care le fac greoaie și vizibile. În secolul trecut, camuflajul și relieful îți permiteau să ascunzi o coloană de tancuri.
Astăzi, în era supravegherii persistente, un tanc care își pornește motorul este detectat termic instantaneu. Odată detectat, timpul până la impactul primei muniții de precizie a scăzut de la ore, la minute”, a punctat Grumaz.
„Fără tanc, infanteria nu poate cuceri nicio poziție fortificată”
În ciuda ascensiunii dronelor de război din perspectiva importanței, în cadrul conflictelor armate, tancul încă are un rol important.
„Atenție: tancul rămâne singura platformă care oferă putere de foc mare, protecție împotriva schijelor de artilerie și mobilitate pe teren accidentat în același timp. Fără el, infanteria nu poate cuceri nicio poziție fortificată.
Tancul nu este depășit, dar este vulnerabil. Tancul nu a murit, dar ‘era tancului solitar’ a apus. Astăzi, un tanc care luptă fără acoperire electronică – bruiaj anti-dronă – și fără protecția propriei infanterii este doar un coșciug de metal foarte scump”, a concluzionat generalul Alexandru Grumaz, pentru Ziare.com.
Alexandru Grumaz, primul general român format la Harvard
Alexandru Grumaz este primul general român format la Harvard, în SUA, fost consul al României la Shanghai, în China și fost prim-adjunct al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS).
De asemenea, Grumaz este președinte al Centrului de Analiză și Strategii de Securitate. Contribuțiile sale în sfera militară și diplomatică, în vederea aderării României la NATO sunt recunoscute.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent