Fraudele online și telefonice devin tot mai sofisticate, iar tot mai mulți români povestesc experiențe în care escrocii folosesc identități false, pagini clonă și aplicații de mesagerie pentru a obține date personale sau bani. Cazurile recente arată cât de ușor poate fi creat un scenariu credibil și cât de importantă este vigilența.
Escrocii aplică un nou tip de fraudă la telefon. Foto Shutterstock
O persoană a relatat o tentativă de fraudă care începe cu un apel telefonic aparent oficial:
„Atenție la o fraudă la modă în această perioadă! E alta decât cea în care se cer bani pe WhatsApp.
Iată ce mi s-a întâmplat azi: Mă sună un număr necunoscut. Răspund. Un bărbat se prezintă ca fiind reprezentant al Poliției (numește toate detaliile, inclusiv adresa sediului pe Str. Regina Elisabeta) și îmi spune că se ocupă de un dosar de fraudă al unui fost angajat în sistemul bancar, care a avut acces la datele personale ale clienților și care a depus un dosar de credit în care particip și eu cu semnătura mea.
După ce și-a turuit textul, s-a oprit să mă întrebe dacă am înțeles totul până aici. În acel moment, i-am cerut să-mi spună clar numele lui ca să-l notez și i-am comunicat că discuția este înregistrată (între timp, dădusem drumul la înregistrare). A închis instant.
Adevărul este că, dacă nu aș fi citit, zilele trecute, o postare a cuiva care a pățit-o cu o fraudă similară, e posibil să mă fi speriat și să fi durat mai mult ca să mă dumiresc ce se întâmplă, de fapt.
Mă întreb, totuși, de unde au acești tipi datele noastre personale (numele complet și numărul de telefon)?”, a scris o tânără pe Facebook.
Un alt tipar frecvent este bombardarea cu apeluri din străinătate. O altă persoană povestește: „O săptămână întreagă am blocat numere care mă sunau, în special de peste hotare. La primul apel am răspuns din greșeală, apoi la toate am dat respins și bloc. Nu am putut să aud ce spunea, pentru că semnalul era prost și m-am gândit că ar putea fi vreo schemă. Iar în variantele cu mesaje private din partea „prietenilor” de pe Facebook care au nevoie de ajutor nu cred. De fapt, sunt zgârcită în a arunca cu banii, dacă nu știu clar problema, omul, compania. Datele noastre cred că le au de pe DarkNet, care ajung acolo de la bănci sau alte instituții.”
Pe lângă apeluri și mesaje în numele „prietenilor”, circulă și tentative de tip phishing prin SMS. „Un alt tip de înșelăciune privește un SMS prin care ești rugat să alegi lockerul unde să îți fie livrat coletul. În SMS există un link pe care dacă-l accesezi vezi o pagină web care are toate indiciile că ar fi de la FanCurier, doar că orice buton ai accesa îți apare aceeași fereastră în care trebuie să introduci datele personale”, a scris un alt participant la discuție.
Fraudele, tot mai prezente pe rețelele sociale
Aceste experiențe individuale sunt confirmate și de datele oficiale. Potrivit celui mai recent raport publicat de Revolut, lansat la București pe 26 februarie 2026, fraudele sunt tot mai prezente în aplicațiile de mesagerie privată și pe rețelele sociale.
Raportul arată că, la nivel global, platformele Meta generează 44% dintre escrocheriile raportate către Revolut în 2025. În același timp, fraudele provenite de pe Telegram sunt în creștere accelerată: cazurile au crescut cu 233%, iar această platformă reprezintă acum 21% din totalul escrocheriilor raportate.
Mai mult, 58% dintre escrocheriile legate de locuri de muncă la nivel global au provenit de pe Telegram, semn că aplicațiile de mesagerie criptată sunt tot mai des folosite pentru scheme complexe. Raportul indică și o creștere de șase ori, de la un an la altul, a fraudelor care își au originea pe TikTok.
În România, situația reflectă aceleași tendințe. În 2025, 20% dintre escrocheriile raportate au provenit de pe Facebook, iar toate platformele Meta la un loc au generat aproape jumătate dintre fraudele din social media. Telegram s-a clasat pe locul al doilea, cu 19%.
Cel mai răspândit tip de fraudă la nivel local este cel legat de cumpărături online, care reprezintă 60% din totalul cazurilor raportate. Urmează escrocheriile legate de locuri de muncă (15%) și cele legate de investiții (7%). La nivel global, fraudele legate de joburi s-au triplat într-un singur an și reprezintă acum 22% din total.
Raportul citează și un studiu realizat de Juniper Research, potrivit căruia platformele de socializare au generat aproximativ 4,4 miliarde de euro venituri din reclame frauduloase care au vizat utilizatori europeni doar în 2025.
Concluzia este clară: fraudele nu mai sunt incidente izolate, ci parte a unui fenomen amplu, bine organizat și adaptat rapid la noile tehnologii. Escrocii folosesc date personale obținute din breșe de securitate, baze de date compromise sau informații publice, construiesc scenarii credibile și mizează pe reacții emoționale – frică, urgență, promisiuni de câștig rapid sau livrări aparent legitime.
În acest context, cea mai eficientă protecție rămâne prudența: verificarea directă a instituțiilor sau companiilor prin canale oficiale, evitarea accesării linkurilor primite prin SMS sau mesaje private și refuzul de a oferi date personale sau bancare în urma unor apeluri neașteptate.
Sfaturi legale: cum se pot proteja românii
Un expert juridic a explicat pentru „Adevărul” ce pot face românii pentru a se proteja în fața avalanșei de tentative de fraudă. „Fraudele
online nu mai sunt incidente izolate, ci un fenomen tot mai frecvent,
care afectează atât persoane fizice, cât și companii”, a declarat pentru „Adevărul” avocata Elena Grecu reprezentanta unei case de avocatură cu același nume. Potrivit acesteia, din punct
de vedere legal, reacția rapidă a victimei este esențială,
deoarece primele ore pot face diferența între limitarea
prejudiciului și pierderea definitivă a banilor.
„Documentarea
corectă și sesizarea promptă a autorităților și a băncii cresc
semnificativ șansele de recuperare și de identificare a autorilor”, a spus ea, enumerând principalii pași pe care trebuie să-i parcurgă potențialele victime:
-
să
oprească imediat orice comunicare cu fraudatorul și să nu mai
furnizeze date personale sau bancare -
să
salveze toate dovezile: conversații, emailuri, capturi de ecran,
ordine de plată, linkuri și profiluri utilizate în fraudă -
să
contacteze urgent banca pentru blocarea cardului, contestarea
tranzacției și inițierea procedurii de recuperare a sumelor -
să
depună plângere penală la Poliție pentru înșelăciune sau
fraudă informatică, anexând toate probele disponibile -
să
raporteze contul sau anunțul fraudulos platformei unde s-a produs
incidentul (marketplace, rețea socială, site) pentru a preveni
alte victime -
să
formuleze, dacă este cazul, sesizări către autoritățile
competente în domeniul financiar sau al securității cibernetice -
să
solicite consultanță juridică pentru constituirea ca parte civilă
în dosarul penal și recuperarea prejudiciului
„Cred
că trebuie adăugată atenție sporită în orice comunicare
online.
Adresa site-ului spune mai multe decât crezi. Prima
oprire ar trebui să fie bara de adrese a browserului. Dacă linkul
începe cu „https://” și este însoțit de pictograma unui
lacăt, înseamnă că informațiile tale circulă criptat, ferite de
ochii curioșilor. Citește însă cu mare atenție și numele
domeniului — infractorii construiesc pagini contrafăcute cu
denumiri aproape identice cu ale platformelor celebre, modificând o
singură literă sau strecurând un caracter în plus, suficient cât
să treacă neobservat la o privire rapidă”, a explicat ea.
Pe de altă parte, spune aceasta, credibilitatea
unui magazin virtual se testează înainte să scoți cardul din
portofel. Orice platformă serioasă își afișează deschis datele
de identificare: un număr de telefon funcțional, o adresă fizică
verificabilă, codul fiscal al firmei și o adresă de e-mail.
Absența acestora este un semnal de îngrijorare. O căutare pe
Google cu numele site-ului alături de termeni ca „înșelătorie”
sau „experiențe negative” îți poate arăta rapid dacă alți
cumpărători au avut parte de surprize neplăcute. Fii la fel de
atent și la prețuri: când un articol de firmă este listat la o
fracțiune infimă din costul său obișnuit, nu e o afacere bună –
e o capcană. Iar un text plin de stângăcii lingvistice, tradus
mecanic sau prezentat într-o interfață amatoare, ar trebui să
ridice semne de întrebare imediate.
Momentul
plății este cel mai sensibil din întregul proces, punctează specialista: Atunci când
introduci datele bancare, banca ta ar trebui să intervină automat
cu un nivel suplimentar de confirmare – fie un cod trimis pe telefon,
fie o aprobare în aplicația mobilă, fie amprenta digitală sau
recunoașterea facială. „Această procedură, cunoscută sub
denumirea de 3D Secure, este practic un scut împotriva
tranzacțiilor neautorizate. Dacă un site preia informațiile fără
niciun pas adițional de verificare, mai bine abandonezi comanda.
Platformele de încredere colaborează cu furnizori consacrați de
procesare a plăților – Netopia, EuPlătesc, Stripe, PayPal. Orice
solicitare de virament bancar direct sau de plată prin canale
obscure ar trebui să te determine să închizi imediat pagina”, avertizează Grecu.
Extrem de important este felul
în care îți gestionezi cardul.
Specialiștii în securitate cibernetică sugerează deschiderea unui
cont separat, destinat exclusiv achizițiilor virtuale, cu fonduri
limitate – sau folosirea unui card digital temporar. „Nu accepta niciodată să memorezi
datele bancare pe platformele comerciale: dacă sistemele lor sunt
compromise, informațiile stocate sunt printre primele expuse. Cât
despre rețelele wireless din spații publice – cafenele, gări,
aeroporturi – evită orice tranzacție financiară când ești
conectat la ele, întrucât astfel de conexiuni pot fi cu ușurință
exploatate de persoane cu intenții rele”, a precizat experta.