Drapel România, drapel Rep. Moldova / FOTO: imagine generată de AI (Grok), la comanda Ziare.com
Cel mai recent sondaj IMAS reflectă viziunea cetățenilor din Republica Moldova pe teme de politică externă. Nu există „50%+1” nici în favoarea aderării la NATO, nici în privința aderării la UE și nici în privința unirii cu România. Despre ipoteza reunificării, Ziare.com a discutat cu sociologul Bogdan Ficeac.
Dacă duminică ar avea loc un referendum, doar 24% dintre cetățenii Republicii Moldova ar vota „pentru” aderarea la NATO și 55% „împotrivă”. În cazul aderării la Uniunea Europeană, 44% ar vota „pentru” și 35% „împotrivă”, iar unirea cu România ar primi un vot favorabil din partea a 30% dintre cei chestionați, în timp ce 52% s-ar opune.
„Efectele a peste patru decenii de manipulare din partea regimului sovietic”
Faptul că populația din Republica Moldova privește cu rezerve beneficiile unei posibile reunificări reprezintă o dovadă a puternicului impact pe care l-a avut Rusia asupra teritoriului de peste Prut, avertizează Bogdan Ficeac.
„În primul rând, pentru că sunt efectele a peste patru decenii de manipulare, din partea regimului sovietic. S-a creat acea așa-numita națiune moldoveană, ‘care nu are nimic de-a face cu românii’. De câte ori am fost în Rep. Moldova, am descoperit că cei mai în vârstă cunoșteau mai bine limba română, de pe vremuri. Însă, tinerii, pur și simplu erau contrariați când le spuneai că vorbești românește. Ei credeau că-ți bați joc de ei, prin faptul că vorbești moldovenește, dar le spui că vorbești românește. Atât de puternică era întipărită în mintea lor convingerea că limba moldovenească e cu totul altceva decât limba română.
Rep. Moldova a avut această dependență politică și economică față de Rusia. După cum știm, și istoria a fost rescrisă în Rep. Moldova, așa cum a fost rescrisă și la noi. În plus, a apărut și problema războiului din Ucraina, care a provocat și el o intensificare a tuturor modalităților de manipulare a maselor. Mulți dintre unioniști au plecat în Occident și cred că acest sondaj a fost realizat doar în rândul cetățenilor locuitori în Moldova, motiv pentru care procentul din acest sondaj e mai mic decât cel din alte sondaje, 30% față de 40-45%”, a declarat Ficeac, pentru Ziare.com.
„Trebuie să ne gândim la ce avem de făcut în mod real pentru a combate efectele acestei manipulări”
Dacă România își stabilește ca proiect înfăptuirea unirii, trebuie să facă mult mai mult pentru a atinge acest obiectiv, decât face în prezent, este de părere sociologul.
„Concluzia pe care trebuie să o tragem de aici este să nu respingem critic ideea unirii, a faptului că moldovenii sunt frații noștri și că trebuie să fie alături de noi. Cred că trebuie să ne gândim la ce avem de făcut în mod real pentru a combate efectele acestei manipulări cu rezultate extraordinare din punctul de vedere al schimbării mentalului colectiv. Ajutoarele sporadice din partea României nu pot schimba o mentalitate făcută în mod susținut, programatic, sistematic, făcută în atâtea decenii de Est”, a menționat Ficeac.
„Cel mai probabil, unirea se va face în cadrul Uniunii Europene”
Cel mai probabil, unirea României cu Republica Moldova se va realiza după ce Chișinăul va primi acceptul de la Bruxelles, în vederea aderării la UE, susține analistul.
„Într-adevăr, unirea, cel mai probabil se va face în cadrul Uniunii Europene. Și dacă s-ar încheia războiul din Ucraina, cred că nu va mai fi o șansă cum a fost în anii ’90, comparabilă cu cea pe care a avut atunci Germania, care s-a reunificat. Deci reunificarea României cu Rep. Moldova, cred că tot în cadrul Uniunii Europene s-ar putea face. Mă îndoiesc să se producă o unire fără ca Moldova să intre în Uniunea Europeană.
Până acum, Uniunea Europeană a discutat despre primirea Moldovei în cadrul său și mai puțin despre unire”, a explicat sociologul.
Unirea, un subiect neinteresant și pentru români
În ultimii ani, potrivit cercetărilor sociologice, nici în România nu s-a format o majoritate care să susțină ideea reunificării. În opinia lui Ficeac, în cazul românilor este mai degrabă despre indiferență.
„Cred că în cazul românilor este vorba mai mult despre indiferență, despre chestiuni ideologice, despre dorința de a nu deranja Rusia. Unii susțin că nu vor să mai vină cineva la masă. Dar mulți cred că sunt dezamăgiți de această lipsă de dorință a moldovenilor, deci nici ei nu ne vor, nici noi nu-i vrem. E o chestiune mai mult de indiferență.
În România, această chestiune unionistă a fost aprofundată doar în cadrul unor acțiuni sporadice. S-a mai reluat tema și în contexte electorale: să ne amintim faptul că un fost candidat la președinție, devenit apoi președinte, și-a luat cetățenia moldovenească – ei bine, noi când spunem că acea cetățenie moldovenească nu există, ci e un puternic instrument de propagandă comunistă pentru schimbarea mentalului colectiv, tu iei cetățenia moldovenească doar pentru a câștiga niște voturi și a accentua faptul că există două națiuni”, a mai transmis Bogdan Ficeac, pentru Ziare.com.
Sondajul IMAS a fost realizat la comanda Independent News, în perioada 4 – 23 februarie, pe un eșantion de 1.113 respondenți, cu vârsta peste 18 ani, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, exclusiv Transnistria, în 84 de localități din 12 unități administrativ-teritoriale. Interviurile au fost realizate la domiciliile respondenților de către 37 operatori din rețeaua IMAS, în limbile română și rusă. Eroarea maximă de eșantionare este de ±3.0%.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent