Conflictul dintre SUA și Iran riscă să degenereze, iar iranienii ar putea utiliza „bombe murdare”. Un general de intelligence explică, pentru „Adevărul”, în ce condiții ar exista acest risc.
Armata iraniană este bine organizată și poate provoca mari probleme. FOTO: AI
Conflictul
din Iran a escaladat și începe să se transforme într-unul
regional, din momentul în care Teheran a lovit baze militare
americane aflate pe teritoriul unor state vecine (Bahrain, Kuweit,
Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Israel etc). În plus, odată
ce iranienii au lovit și Cipru, conflictul a dat semnale că riscă
să depășească chiar sfera regională, determinându-i pe unii
dintre experți să vorbească chiar de riscul unui nou război
global.
Armele cumplite cu care amenință liderii iranieni
Dacă
totuși în privința riscurilor unui nou conflict global părerile
experților sunt mai degrabă împărțite, există temeri
împărtășite de tot mai mulți analiști. Astfel, se vorbește
despre un risc chiar mai mare, ca Iranul să folosească așa-numitele
„bombe murdare” sau arme chimice ori arme biologice. „Bombele
murdare” sunt numite în general armele de distrugere în masă cu
rol de dispersie radiologică. Acestea combină materialul radioactiv
cu explozivi convenționali, în scopul contaminării radioactive.
Totodată, există și temerea că Iranul ar avea și ar putea fi
tentat să utilizeze bombe EMP. Este vorba despre o armă de impuls
electromagnetic concepută să emită o explozie scurtă și intensă
de energie electromagnetică, capabilă să distrugă sau să
perturbe permanent echipamentele electronice, rețelele electrice și
sistemele de comunicații pe o zonă largă. Aceste
arme sunt considerate o amenințare majoră și pot devasta
infrastructura unei țări întregi. Iar unele
dintre veștile care vin din zonă sunt într-adevăr îngrijorătare.
Generalul
(r) Adriean Pârlog s-a aflat în poziții de vârf la nivelul
serviciilor de intelligence militare române. Pârlog a fost adjunct
al Direcției Informații Militare din România. Într-o analiză
pentru „Adevărul”, generalul a vorbit deschis despre riscul ca
Iran să folosească arme neconvenționale.
Cum poate degenera situația
„Din
păcate, este foarte posibil ca acest război să degenereze din
anumite perspective. Deocamdată însă remarc faptul că China și Rusia nu
intervin, iar acesta e un lucru bun. Cele două ar fi putut să
exploateze lucrul acesta. Deci am sentimentul mai degrabă că cele
trei mari capitale, Washington, Beijing și Moscova țin cont de ceea
ce s-a realizat până acum între ele din perspectivă constructivă.
Din perspectivă constructivă, dinspre SUA, spre China, mie mi se
pare că cel mai important pas făcut este cel referitor la adoptarea
de către Washington a unei conduite mai temperate în legătură cu
atitudinea tarifelor comerciale pe care inițial voiau să le impună Chinei. Apoi, americanii au revenit la
sentimente un pic mai bune față de chinezi, mai ales pe timpul prezenței lui
Donald Trump în Coreea de Sud”, spune generalul.
China,
deși este unul dintre aliații Iranului, nu a intervenit direct. Generalul
Adriean Pârlog spune că acest lucru transmite mesajul că nici
Beijingul și nici Moscova nu sunt pregătite să escaladeze și nu
vor un conflict cu SUA sau un război global.
„Pe
de altă parte, China, în relație cu ceea ce se întâmplă acum în
Iran, are o linie mai degrabă îndreptată pentru îndemnarea
părților să găsească o soluție acceptabilă pentru toată
lumea. În schimb, Federația Rusă este marea surpriză în ceea ce
privește modul în care vede conflictul dintre Iran pe de o
parte, SUA și Israel pe de cealaltă parte. În sensul că, cel puțin oficial, nu a
adoptat o retorică oficială agresivă, chiar dacă a criticat
atacul asupra Iranului. Sigur, vedem că sunt puncte de vedere
critice venite dinspre unii precum Dughin. E vorba de puncte de vedere mai percutante, mai contondente, dar care nu au fost preluate la nivel oficial. iar eu zic că important este că la nivel oficial nu au o poziție agresivă”,
mai spune generalul.
De ce există temeri serioase
Asta
nu înseamnă că riscul unei escaladări nu există sau că putem
privi liniștiți la evenimentele din Orientul Mijlociu.
„Există
riscul degenerării conflictului într-unul și mai larg, unul mai
intens, evident că da. Există acest risc, dar pe de altă parte
există și perspective de găsire a unei soluții amiabile de
diminuare, de dezescaladare a actualelor lucruri. Sunt perspective în ambele sensuri”,
mai spune generalul.
Marea
temere este că Iranul ar putea decide să utilizeze așa numitele
„bombe murdare”. Iar temerea că Tehereanul, care se află într-o
situație delicată, va folosi arme chimice sau biologice nu este
deloc unul neglijabil.
„Este
evident că Iranul este într-o situație extrem de delicată, mai cu seamă după decapitarea extinsă a aparatului conducător politic, în primul rând, militar.
Elementul cel mai delicat, după părerea mea, este însă legat de suprafața
mare pe care Iranul a lovit-o, aproape surpriză. Iranul, eu cred că
a vrut să demonstreze care este potențialul său de a se opune într-o
manieră cât de cât consistentă atacurilor Israelului și a
Statelor Unite. Pentru mine e o surpriză faptul că au lovit
principalele centre urbane ale Orientului Mijlociu, orașe cu conotație de
imagine globală pozitivă, centre de atracție turistică, zone unde sunt în derulare proiecte din lumea tehnologiei
curente și mă gândesc la fermele de servere, la proiectele
energetice. Rămâne de văzut până la sfârșit cum va evolua dosarul hidrocarburilor,
dosarul energetic”, adaugă generalul Pârlog.
Bombele „murdare” ale Iranului
După
acțiunea agresivă la adresa Turciei, au apărut și alt semne de
întrebare. Turcia ar putea să riposteze, dar până acum a transmis mesaje echilibrate.
„Un
al doilea element extrem de periculos pentru percepția mea e legat
de adevărata linie de conduită pe care Ankara o va adopta în
viitor. Turcia, evident că a reacționat; nu a fost un atac de
amploarea celor existente în Dubai și alte orașe, aglomerări
urbane reale în zona Emiratelor, în zona Arabiei Saudite, în zona
centrului Orientului Mijlociu, dar Turcia a înregistrat lipsa de
securitate, potențialul înregistrat la baza de la Incirlik, ca și
de un eveniment care îi pune la îndoială potențialul de ripostă.
Cred că și Ankara a adoptat comparabil cu Riadul o linie de
conduită mai degrabă reținută”, mai spune el.
Generalul
Adriean Pârlog este de părere că Iranul ar putea, în disperare de
cauză, să apeleze la „bombe murdare”. Există însă totuși
speranța, mai spune el, că Teheranul nu va depăși această linie
roșie și că va continua să lupte cu mijloace convenționale.
„Nu
spun că este complet exclus. Ei se află într-o situație grea și ar putea
decide să folosească astfel de arme. Dar sper că va prima
rațiune, că nu vor apela la aceste arme. Până acum, nu au făcut asta. Dacă treaba aceasta ar fi
fost o opțiune pentru Iran, cred că ar fi avut ocazia să o facă.
De fapt, Iranul a făcut referire la arme pe care încă le au în
stoc și nu le întrebuințează din rațiuni strategice. Nu cred și sper că Iranul nu va avea psihologie comportamentală
specifică sinucigașilor și nu vor dori să fie ei primii care utilizează o armă
cu un asemenea impact de imagine, dar mai puțin ca forță
militar-strategică. Utilizarea unei bombe pe care încă nimeni nu a
folosit-o într-o manieră atât de fățișă și atât de evidentă
ar fi ceva cumplit. Practic, dacă ar face asta, cred că Iranul s-ar
transforma într-un actor statal paria pentru întreaga lume. Cred că
acesta e unul dintre motivele pentru care nu au făcut asta. Pe de
altă parte, nu poate fi exclus în totalitate, mă gândesc”,
susține generalul.
Generalul
Adriean Pârlog speră că totuși se va ajunge la un acord de
încetare a focului și că va prima diplomația, în al 13-lea ceas.
„Eu,
sincer vă spun, de azi noapte și până acum sunt un pic
mai încrezător în perspectiva ajungerii la o situație de
compromis de ambele părți. Încă mai este posibil să apară de undeva o propunere realistă și să se încheie cât mai curând acest război care aduce atât de mult rău în regiune și nu numai”, conchide generalul Adriean Pârlog.
Cine este generalul Adriean Pârlog
Generalul
(r) Adriean Pârlog s-a aflat în poziții de vârf la nivelul
serviciilor de intelligence militare române, fiind adjunct
al Direcției Informații Militare din România și Ataşat al
Apărării, Militar, Aero şi Naval în Regatul Norvegiei. În
prezent oferă cursuri pentru formare profesională în domeniile
informații pentru afaceri și securitate corporativă.
Este
autor a peste 10 comunicări ştiinţifice publicate în volume ale
unor manifestări ştiinţifice naţionale; 49 articole publicate în
reviste de specialitate; 12 proiecte de cercetare-dezvoltare; 24
seturi de lecţii de specialitate; 6 cărţi; 25 aplicaţii sau
exerciţii de specialitate complexe. A urmat cursuri ale
NATO, Naval Postgraduate School, Monterey, California; Centre for
Defence Studies and King’ s College London, Marea Britanie; Harvard
University/John F.Kennedy School of Government, Boston