Un
război civil în Iran nu doar că nu ar garanta căderea regimului
de la Teheran, dar efectele s-ar resimți până în România.
„Adevărul” a discutat cu experți din zona economiei,
intelligence și militară, pentru o perspectivă mai amplă, iar
toți sunt de acord că riscurile ar fi uriașe, inclusiv la adresa
României.
Un război civil în Iran ar afecta întreaga lume înainte de a duce la căderea guvernului. FOTO: AI
Americanii și israelienii au decapitat practic
conducerea Iranului, prin uciderea liderului suprem, ayatollahul Ali
Khamenei, dar și a șefului armatei, generalul Abdolrahim Mousavi.
De altfel, lista cu generalii și politicienii importanți iranieni
uciși în ultimele zile reprezintă cea mai gravă pierdere suferită
de conducerea clerico-militară în ultimele decenii. Printre
aceștia se numără ministrul Apărării, comandantul
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, Mohammad Pakpour, precum și
Ali Shamkhani, consilier apropiat al liderului suprem.
Chiar
și așa, iranienii nu doar că au continuat să riposteze, ci chiar
amploarea represaliilor a crescut. Reacția acerbă a Teheranului a
determinat Washingtonul să ia în calcule și o altă variantă, iar
strategii americani ar putea opta pentru provocarea unui adevărat
război civil. Un astfel de război civil, susțin partizanii ideii,
ar paraliza aparatul represiv iranian și l-ar obliga să se
concentreze pe lupta internă, fără a mai avea forța să lovească
vecinii cu aceeași virulență.
Numai
că scenariul s-ar putea să aducă alte probleme, poate chiar mai
mari. Riscurile unei implozii a Iranului nu ar fi neglijabile și ar
atrage o mulțime de probleme care ar afecta nu doar țările din
zonă, ci și Europa și inclusiv România.
„Adevărul”
a discutat cu experți din zona economiei, intelligence și militară,
pentru o perspectivă mai amplă.
China ar rămâne fără energie și ar contamina întreaga lume
Generalul
(r) Adriean Pârlog s-a aflat în poziții de vârf la nivelul
serviciilor de intelligence militare române. Pârlog a fost adjunct
al Direcției Informații Militare din România. Într-o analiză
pentru „Adevărul”, generalul a vorbit despre riscul major al
unui război civil în Iran, care ar putea contamina țările din
jur.
„Categoric,
o implozie a Iranului ar însemna pe termen scurt, cel puțin,
intrarea într-o zonă de sistare a aprovizionării cu energia
necesară în proporție de cel puțin 40% a Chinei. Închipuiți-vă
ce ar însemna o Chină lipsită de resursă strategică, aproape
vitală, la un nivel de 40%. Evident că o implozie a Iranului va
pune într-o cu totul și cu totul altă perspectivă ceea ce se
numește reluarea producției de petrol și gaze a întregului Orient
Mijlociu”, avertizează generalul.
Afectate
ar fi și alte zone, iar vecinii Iranului ar suferi enorm. Nu însă
mai mult decât Uniunea Europeană, care de când a renunțat la
gazul Rusiei depinde în mare măsură de cel furnizat de țările
din Orientul Mijlociu.
„Închipuiți-vă că, în condițiile unei
implozii a Iranului, Turcia și Arabia Saudită vor trebui și ele să
facă față unui nou context strategic. Și dacă implozia aceasta a
Iranului ar fi o variantă viabilă de evoluție în viitorul
apropiat, ar reprezenta și argumente suplimentare pentru creșterea,
mă rog, urmei de toleranță care se presupune că ar trebui încă
să mai existe la Teheran pentru evoluția situației”, susține
el.
O
criză economică de amploare ar porni din China și ar „mătura” întreaga lume, în
condițiile în care, se știe, economia globală este interconectată. Japonia și Coreea de
Sud ar fi și ele paralizate, iar efectele s-ar simți rapid în
Europa și nu numai.
„Am
ajunge la o criză care ar porni din China, iar rapid ne-ar duce spre
o criză globală. Dar dacă se obliterează zona de transport de
energie din spațiul acela, revenirea la o stare de normalitate în
zona Golfului va fi un element de durată, punând în dificultăți
energetice și Japonia și Coreea de Sud. Deci presiunile pentru
întregul bloc extrem-asiatic vor crește”, mai spune generalul.
UE ar fi nevoită să reia relațiile economice cu Rusia
Confruntată
cu probleme uriașe de alimentare cu energie, Uniunea Europeană s-ar
vedea în fața unei dileme existențiale. Una dintre opțiuni ar fi
revenirea la gazele importate din Rusia, ceea ce ar însemna
sacrificarea Ucrainei.
„Eu
cred că în felul acesta se va sufla vânt în pânzele Rusiei să
revină la sentimente constructive în ceea ce privește noul său
statut de care ar fi îndemnată de către alți mari consumatori de
hidrocarburi din lume. Dar treaba aceasta ar implica niște conotații
distrugătoare și pentru Ucraina, pentru conflictul din Ucraina. Și
nu știu dacă lumea realizează acum cu ce compromisuri s-ar putea
reveni la o relație de colaborare între Moscova și Occidentul
European. Vă dați seama în ce postură ar fi pus Occidentul
European să accepte reluarea unor relații fie și strict economice
cu Moscova, după tot ce s-a întâmplat în ultimii cinci ani? Și
ce efecte ar avea asupra Ucrainei și nu numai. Alternativa ar fi
dificilă, iar compromisurile ar fi la fel, dar și extrem de greu de
obținut. Intervalele de timp de ajuns la aceste compromisuri ar fi
lungi, iar în perioada asta țările europene se vor confrunta cu
probleme uriașe. De când nu am mai avut asemenea cozi la
benzinării? Nici nu mai știm de când, probabil de prin anii
’50-’60, imediat după război. Dar uitați că acum există agitație
socială în Europa legată de prețul petrolului la pompă, benzina
și mai ales motorină”, este tabloul descris de
generalul Adriean Pârlog.
În
condițiile în care Europa se confruntă oricum cu probleme foarte
mari economice, iar prețurile energiei erau aici cele mai ridicate,
cu 300% mai mari ca în SUA și 400% față de China, Uniunea
Europeană ar fi condamnată să își reevalueze politica.
„Agitația
asta crește și din perspectiva industriilor naționale. Deja Europa
este într-un soi de stagnare și chiar criză de vreo 2-3 ani de
zile și a început și ea să fie îngrijorată de perspectiva
recesiunii economice generate numai de conflictul ruso-ucrainean.
Războiul din Orientul Mijlociu va fi comparabil ca și implicații
regionale și globale pe ceea ce reprezintă dosarul energetic. Și
eu cred că acest dosar energetic va veni la pachet în maxim șase
luni, nu mai mult de un an de zile, cu probleme uriașe privind
alimentele, chiar cu o criză alimentară. Gândiți-vă ce înseamnă
o Chină și împinsă să acționeze într-o nouă situație în
care industria alimentară va fi pusă și ea sub presiune. Unde
credeți că, de exemplu, China va face economii în spațiul
hidrocarburilor adecvate pentru piața socială internațională la
care Beijingul tinde să fie un actor serios? Exporturile chineze
contribuie la stabilitatea globală. Dacă China va fi văduvită de
o cantitate mare de energie, implicațiile și pe zona exporturilor
vor fi enorme”, punctează generalul Adriean Pârlog.
Afirmațiile
generalului sunt întărite de Adrian Negrescu, care vorbește chiar
din perspectiva analistului economic. Cunoscutul analist prezintă un tablou la fel de sumbru pentru cazul în care situația nu se va liniști în Orientul Mijlociu.
Ar duce la recesiune mondială
„Un
război civil în Iran, care ar mai cuprinde și alte state din
regiune, ar fi un scenariu care ar bloca Marea Roșie, din punctul
meu de vedere, care ar duce la o recesiune mondială. Pentru că prin
Marea Roșie trec mare parte din transporturile de marfă dinspre
Asia către Europa, transporturi de marfă care ar trebui, în
această situație, să ocolească toată Africa. Primele de
asigurare ar exploda, de fapt ar fi cu 200-300% mai mari față de
cele din prezent, iar asta ar duce la un val de inflație fără
precedent în ultimii 5 ani de zile, alături, bineînțeles, de
multiple probleme logistice: de la lipsă de stocuri, la lipsă de
marfă, la blocaje de amploare în toate industriile. Afectată ar fi
inclusiv industria auto, multe dintre piesele folosite de către
constructorul european fiind importate din China, din India, din
Coreea de Sud”, spune Negrescu.
El compară efectul care ar urma asupra Europei cu o lovitură de bazooka. Practic, economia deja slăbită a Uniunii Europene ar fi trimisă la pământ de o criză energetică fără precedent.
„Din
această perspectivă, o blocare a Strâmtorii Hormuz, alături de un
război care să cuprindă și regiunea Mării Roșii, ar fi ca un
fel de lovitură de bazooka care ar spulbera, din păcate, tot ce
înseamnă creștere economică în momentul de față în Europa,
Europa fiind regiunea cu cea mai mare expunere, din punct de vedere
economic, pe ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu”, spune
analistul economic.
România
în particular, țară care oricum se confrunta cu grave probleme
economice, care culimează cu o inflație de circa 10%, de aproape 5
ori mai mare decât media Uniunii Europene, ar fi și cea mai expusă.
„Un
astfel de scenariu apocaliptic, i-aș spune, ar duce din păcate la o
menținere a inflației peste 10% tot parcursul anului și ar genera
multiple probleme logistice, inclusiv în zona gestiunii petrolului
și a gazelor naturale”, mai spune el.
Ce soluții ar avea România
România
ar trebui să ia urgent o serie de măsuri pentru a accesa și alte
piețe de gaze și petrol. În lipsa unei inițiative urgente, riscul
unui dezastru economic este uriaș.
„Din
această perspectivă, cred că România, de urgență, trebuie să
inițieze din nou discuțiile pentru a-și asigura o sursă
alternativă de gaze și mă refer aici la gaz natural lichefiat.
Este o rețea de transport de gaze care conectează terminalele de
gaz natural lichefiat din Grecia cu piețele din Bulgaria, România
și Ungaria – se numește Coridorul Vertical. E un proiect mai
vechi, dar care ar putea da acces României la o sursă alternativă
de gaze din Statele Unite, din Qatar sau din regiunea Mării Caspice,
care ne-ar putea asigura o sustenabilitate economică. Fără acest
Coridor Vertical, care ar trebui dezvoltat în regim de urgență,
din punctul meu de vedere economia României ar avea enorm de
suferit, pentru că am depinde în continuare de importurile de gaze
din zona estică. Ceea ce se întâmplă în momentul de față în
Rusia, în Azerbaidjan, din această perspectivă, ar putea crea mari
probleme logistice României în 2026”, susține economistul.
Chiar
dacă o serie de proiecte de exploatare a gazelor din platformele
maritime ar urma să demareze din 2027, în frunte cu Neptun Deep,
timpul nu are răbdare cu România.
„Da,
din 2027 sperăm că se va extrage gazul din Marea Neagră, dar până
atunci singura soluție pentru a menține economia pe linia de
plutire din punct de vedere al costurilor cu gazele ar fi inițierea
rapidă a acestui Coridor Vertical. Următorul pas, în cazul unui
asemenea scenariu dezastruos cu război civil în Iran, ar fi
recesiunea. O recesiune puternică în care, din păcate, am asista
la un fel de domino, joc de domino economic, în care multe dintre
industrii, multe dintre companii s-ar prăbuși una după alta pe
lanțurile economice, urmare a scăderii abrupte a vânzărilor și a
accesului din ce în ce mai dificil la resurse. Un preț al
carburanților de peste 10 lei, din punctul meu de vedere, ar
spulbera orice brumă de profitabilitate pentru, mai ales pentru
sectorul IMM-urilor din România. Am deveni captivi importurilor,
ceea ce ar dezechilibra și mai mult balanța comercială. Având în
vedere faptul că dependența financiară pe lanțurile economice
este una extrem de ridicată, efectele pot fi catastrofale, mai ales
în rândul întreprinderilor mici și mijlocii, slab capitalizate și
care depind de încasările de la clienți și parteneri”,
punctează Adrian Negrescu.