Agenția internațională de rating Moody’s a revizuit recent evaluarea economică a României, în cadrul analizei periodice realizate la finalul lunii februarie, iar calificativul de țară a fost menținut încă o dată. Cu toate acestea, agenția a emis avertismente foarte ferme Guvernului, potrivit cărora, dacă reducerea deficitului bugetar nu se menține pe cursul curent, o retrogradare a ratingului suveran este încă în cărți pentru țara noastră. Unul dintre cele mai importante riscuri, potrivit agenției, este chiar rotativa guvernamentală plănuită pentru anul viitor și alegerile parlamentare din 2028. Dacă noul Guvern își va asuma măsuri populiste cu iz electoral, viitorul economic al țării ar putea fi pus în balanță, iar eforturile de austeritate ale cabinetului Bolojan vor fi, astfel, anulate.

Potrivit comunicatului Moody’s, ratingul actual al României reflectă potențialul de creștere economică pe termen mediu, cu toate că țara noastră încă se confruntă cu provocări în domenii precum controlul corupției și eficiența politicii fiscale. În același timp, profilul de credit este limitat de deficitele fiscale ridicate, de calitatea mai slabă a instituțiilor și riscurile geopolitice, având în vedere proximitatea față de războiul din Ucraina.

Estimări pe termen mediu pentru macroeconomia României

Moody’s estimează că deficitul bugetar al României va scădea la 6,3% din PIB în 2026, de la aproximativ 8,2% în 2025 și 9,3% în 2024, după adoptarea unor măsuri de consolidare fiscală în 2025. Chiar și în acest context, datoria publică va continua să crească dacă nu vor fi adoptate măsuri suplimentare după 2026, spun evaluatorii, care prognozează că datoria guvernamentală va ajunge la 62,9% din PIB în 2027, de la aproximativ 60,5% din PIB în 2025, urmând să urce gradual până la circa 65% din PIB spre finalul deceniului, înainte de stabilizare.

Mai mult, agenția de rating a ținut cont și de faptul că creșterea PIB real a încetinit la 0,6% în 2025, iar economia a intrat într-o recesiune tehnică în a doua jumătate a anului, pe fondul majorării TVA, creșterii inflației și înghețării indexării salariilor și pensiilor din sectorul public. Astfel, pentru 2026, absorbția fondurilor din mecanismul european de redresare și reziliență este considerată esențială. Moody’s apreciază că România ar putea accesa cea mai mare parte a fondurilor rămase din Recovery and Resilience Facility, înainte de termenul-limită din august 2026, deși nu neapărat întreaga sumă disponibilă.

Riscuri politice pentru consolidarea fiscală. Ce spun economiștii

Cei de la Moody’s sunt de părere că menținerea sprijinului politic pentru reducerea deficitului este deosebit de importantă pentru menținerea cursului actual al reformelor și ar putea deveni mai dificilă în contextul rotației premierului planificată în cadrul coaliției de guvernare în prima jumătate a anului 2027, dar și, mai apoi, a alegerilor parlamentare programate în 2028.

Ziare.com a luat legătura cu economistul Adrian Negrescu, care a relatat că „Moody’s ne spune că zgomotul politic dăunează grav economiei și joaca de-a politica și de-a măsurile electorale riscă să arunce economia într-o zonă impredictibilă în care perspectiva de rating să fie redusă la categoria nerecomandată investițiilor. Asta ne spune, în esență, Moody’s, care ne avertizează că, dacă nu ne ținem de treabă, adică nu reducem cheltuielile publice, nu reducem deficitul bugetar, nu ne menținem pe acest parcurs al reformelor, la un moment dat s-ar putea să ne dea un cartonaș roșu din perspectivă macroeconomică”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, odată cu o posibilă retrogradare la junk, din păcate economia românească nu se va mai putea finanța, iar riscul de a ajunge „în brațele” FMI, în cadrul unui acord de tip „stand-by” ar fi de peste 99%. „Moody’s remarcă faptul că suntem pe drumul cel bun, dar ridică semne de întrebare în ceea ce privește politicienii care vor să dea jos Guvernul, care riscă să anuleze tot ceea ce s-a făcut până acum bun pentru a reduce deficitul bugetar. Ei sunt cu ochii pe deficit, pe modul în care cheltuiește Statul, iar orice derapaj de la această necesară austeritate bugetară riscă să ne ducă într-o zonă în care vom simți toate efectele cu vârf și îndesat, de la o depreciere masivă a cursului leului, până la împrumuturi mai scumpe, la o inflație chiar și mai mare decât cea din prezent și la o recesiune economică ce poate aduce multe victime în economie.”

În legătură cu rotativa premierilor și alegerile parlamentare de peste doi ani, Negrescu a explicat faptul că „ar trebui ca odată cu rotativa guvernamentală să vedem oameni serioși în funcțiile publice, care să ducă mai departe acest trend al reformelor. Dacă vor cădea în capcana măsurilor cu iz electoral, cum ar fi creșteri de salarii, tot felul de bonificații în genul celor acordate pe vremea domnului Ciolacu, s-ar putea ca economia românească să își reteze craca de sub picioare din punct de vedere macroeconomic. Rotația premierilor este un risc macroeconomic pe care trebuie să-l pregătim cu atenție pentru a păstra bruma de credibilitate în ceea ce privește împrumuturile publice de care avem nevoie în momentul de față. Aici nu e ca la fotbal, să schimbi premierul și să te aștepți ca echipa să joace în continuare, tot cu 11 jucători și să poată să câștige meciul. În zona de politică macroeconomică vor conta în primul rând oamenii, iar orice schimbare cu iz politic și electoral va arunca în aer tocmai această credibilitate dobândită recent de România, după ce ani întregi nu am făcut altceva decât să mințim Uniunea Europeană, să-i păcălim pe cei care finanțau România cum că avem proiecte de reformă, că ne propunem să reducem cheltuielile, că suntem mai atenți la modul în care sunt cheltuiți banii publici”, a mai explicat economistul.

Amintim că, în prezent, România deține scorul „a3” pentru forța economică a României, care reflectă potențialul solid de creștere pe termen mediu al țării, potrivit Moody’s, precum și dimensiunea și nivelurile moderate ale veniturilor. Scorul „ba1” pentru forța instituțiilor și guvernanței reflectă calitatea relativ slabă a instituțiilor, inclusiv eficiența redusă a politicii fiscale, iar scorul de forță fiscală „baa3” echilibrează povara încă moderată a datoriei țării și indicatorii robuști ai capacității de plată a datoriei cu deteriorarea continuă a acestor indicatori, precum și cu ponderea relativ ridicată a datoriei guvernamentale denominate în valută. Susceptibilitatea la risc de eveniment „ba” este determinată de expunerea la riscuri geopolitice, având în vedere proximitatea față de războiul din Ucraina.

Cât despre perspectiva negativă acordată țării noastre, aceasta se referă la riscurile semnificative de implementare asociate programului ambițios de consolidare fiscală al guvernului, așa cum am amintit și mai sus. Moody’s este de părere că măsurile fiscale adoptate din iulie 2025 au avut un impact pozitiv asupra perspectivei fiscale a României. Pe lângă riscurile legate de schimbarea premierului și de alegerile parlamentare din 2028, agenția a precizat că posibilitatea ca impactul negativ asupra creșterii economice al măsurilor de reducere a deficitului să submineze în cele din urmă efortul de consolidare fiscală reprezintă un risc suplimentar. În plus perspectiva negativă semnalează că ratingul este puțin probabil să fie îmbunătățit pe termen scurt, aceasta ar reveni probabil la stabilă doar dacă povara datoriei guvernamentale și indicatorii capacității de plată a datoriei ar evolua, în linii mari, în conformitate — sau mai favorabil — cu așteptările actuale ale agenției. Însă acest lucru ar necesita implementarea completă și eficientă a programului de consolidare fiscală adoptat în 2025, procesul de consolidare fiscală continuând și în 2027 și ulterior, deși probabil într-un ritm mai moderat decât în 2026.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent