În momentul în care a fost adoptat bugetul pe 2025, în februarie, Guvernul Ciolacu a mizat pe o prognoză liniștitoare, comparativ cu modul în care se terminase anul 2024, la nivel de deficit. De la cei 9,3% din PIB cu care România încheiase anul precedent, Executivul a estimat pentru anul în curs, inițial, un deficit de 7%, venituri bugetare de peste 357 de miliarde de lei și un cumul al cheltuielilor de aproape 500 de miliarde.

Opt luni mai târziu, după publicarea ordonanței de rectificare a bugetului pentru 2025, noile alocări au arătat negru pe alb o gaură suplimentară de 25 de miliarde de lei în deficit și o creștere a necesarului de finanțare cu 27 de miliarde de lei, mai bine de jumătate din această sumă ducându-se pe dobânzile datoriei publice, care au explodat sub presiunea piețelor în ultimele luni.

Ziare.com a analizat Legea bugetului pe 2025, nota de fundamentare și anexele transmise de Ministerul Finanțelor, precum și proiectul Ordonanței de Urgență privind rectificarea bugetară și execuția bugetară la opt luni, pentru a compara ipotezele și cifrele de la începutul anului cu realitatea confirmată în septembrie–octombrie, iar concluziile arată că proiecțiile din februarie s-au bazat pe câteva premise cel puțin optimiste, dacă nu vădit menite să eludeze problemele „moștenite” din anii trecuți, mai ales pe partea de încasare a veniturilor și problemele legate de datoria publică. Problema e că toate aceste calcule preliminare au fost practic spulberate de „socoteala din târg”, și anume evoluția dobânzilor, încasările sub așteptări și de cheltuieli sociale și salariale mult peste ce se planificase inițial.

Piața a taxat România cu dobânzi substanțial mai mari după dezechilibrele politice din 2025

Randamentul titlurilor de stat ale României pe 10 ani, adică acel indicator de referință pe care investitorii instituționali se bazează pentru a stabili practic viabilitatea economică a unui stat pe termen lung, a urcat în 3 octombrie la 7,45%, cu 0,77 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Una din repercusiuni și poate cea mai dureroasă financiar ține de faptul că împrumuturile contractate de stat au rămas foarte costisitoare, chiar dacă la finalul verii păreau să se tempereze.

garsoniere de vanzare bucuresti

O dovadă în plus a acestor dezechilibre a venit chiar săptămâna aceasta, când, imediat după rectificarea bugetară, România a ieșit pe piețele externe cu o emisiune de eurobonduri în valoare de 4 miliarde de euro, în trei tranșe, cu scadențe la 7, 12 și 20 de ani. Diferența dintre prețul de cumpărare și vânzare s-a situat cu mult peste mediile europene (așa cum Ziare.com a menționat AICI), semn că investitorii cer în continuare o primă consistentă de risc pentru a finanța statul român. În paralel, Ministerul Finanțelor a lansat o ofertă de răscumpărare anticipată a obligațiunilor care ajung la scadență în 2026, mutând, practic, presiunea de refinanțare în anii următori, dar la costuri mult mai mari decât cele prevăzute în bugetul inițial.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

În ceea ce privește ambițiile guvernului Ciolacu pentru anul acesta, legea bugetului din februarie fixa cadrul la un PIB de 1.912 miliarde de lei și o țintă de deficit cash de 7%. Rectificarea de la finele lunii septembrie reduce veniturile cu 1,8 miliarde, majorează cheltuielile cu peste 23 de miliarde și împinge deficitul la 8,4% din PIB. Potrivit motivațiilor Executivului, evoluția sub așteptări a încasărilor din TVA și fonduri europene, presiunile puse pe cheltuielile cu pensiile și salariile, dar mai ales nota de plată a dobânzilor datoriei publice care s-a dovedit mult mai mare decât era prevăzut.

În plus, execuția bugetară pentru primele opt luni din an confirmă tocmai această tendință de subestimare grosieră a cheltuielilor, în condițiile în care atunci, deficitul bugetar era deja 86,3 miliarde de lei, adică 4,54% din PIB, în ciuda unei creșteri a veniturilor totale cu aproape 12%. Iar cheltuielile cu dobânzile au atins 33,1 miliarde de lei până la final de august, cu peste 10 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă din 2024. Practic, guvernul a mizat pe o scădere a costului datoriei care nu s-a materializat, iar diferența trebuie acum acoperită prin împrumuturi noi.

Ministerul Finanțelor a și recunoscut oficial, de altfel, că necesarul brut de finanțare pe 2025 urcă de la 232 de miliarde de lei, cât se estima la început de an, la 259 de miliarde. Diferența de 27 de miliarde provine din deficitul mai mare, dar și din ultimele cheltuieli cu dobânzile, suplimentate cu circa 12,4 miliarde de lei. În plus, statul este nevoit acum să rostogolească o parte din împrumuturile pe termen scurt contractate în lunile de criză politică de la finalul lui 2024 și începutul lui 2025. La trasarea liniei de bilanț, presiunea pe finanțarea externă crește și mai mult, în contextul macroeconomic în care datoria externă totală a României a urcat deja la peste 212 miliarde de euro, iar deficitul de cont curent s-a adâncit la aproape 14 miliarde de euro în primul semestru. Toate acestea dincolo de presiunea socială cu care se confruntă guvernul actual după ce a forțat încasările bugetare cu pachetul de măsuri fiscale care au urcat cota TVA și impozitele pentru a evita o retrogradare a ratingurilor suverane Moody’s, S&P și Fitch, pe parcursul verii și a pregăti testul de foc în fața ECOFIN de luna aceasta.

Venituri supraestimate fără un plan de atac concret al evaziunii și problemelor de încasare ale statului, cheltuieli suplimentate la rectificare, după ce erau deja nefezabile în planul inițial

Rectificarea bugetară, de altfel ultima pe care o mai poate face Guvernul anul acesta, a scos însă la iveală și alte fisuri în proiectul de buget din februarie. Pe partea de venituri, încasările din TVA și accize au rămas sub așteptări, iar fondurile europene (în frunte cu problemele grave cu care România a intrat în 2025 la nivelul punerii în practică a reformelor din PNRR) au încetinit grav.

Într-o analiză recentă The Tax Institute, acoperită recent de Ziare.com, specialistul în fiscalitate Gabriel Biriș punea accentul tocmai pe aceste diferențe, cu precădere la nivelul încasărilor din TVA și din impozitele pe venit și profit. „Având în vedere creșterea cotelor, această nouă țintă (n.r. în scădere cu 2,4 miliarde de lei) subliniază fie o supraestimare grosieră în bugetul pentru 2025, fie o explozie a evaziunii, fie prăbușirea consumului, sau o combinație a celor trei factori” explica Biriș, adăugând că următoarele măsuri de creștere a veniturilor trebuie să se concentreze pe reducerea acestui GAP cel puțin până la media UE, care ne va aduce la venituri din TVA la 10% din PIB. Veniturile suplimentare de 3% din PIB reprezintă jumătate din deficitul bugetar necesar a fi redus până în 2031.

În ceea ce privește impozitul pe profit, The Tax Institute a concluzionat, de asemenea, că ținta scăzută cu 1,4 miliarde de lei, adică mai puțin cu 3,4% față de estimările din Legea Bugetului denotă vizibil înrăutățirea climatului pentru mediul de afaceri și arată nevoia urgentă de a renunța la „măsuri nocive” precum Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA), Impozitul Suplimentar pentru Bănci (ISB), Impozitul pe Construcții Speciale (IC) și de adoptare a unor reforme pentru stimularea creșterii economice.

În schimb, pe partea de cheltuieli, presiunile au fost inevitabile și au venit din mai multe sectoare strategice și din decalaje deja existente la începutul anului, care pe parcurs doar s-au înrăutățit. Ministerul Muncii a cerut suplimentări pentru pensii și programe sociale, Sănătatea a adus facturi mai mari pentru concedii medicale și materiale sanitare, iar Educația pentru transportul elevilor și alte programe curente. În lipsa unor rezerve de buget, rectificarea a împins toate aceste cheltuieli critice în sus, comprimând și mai mult spațiul pentru investiții.

Pe scurt, proiecțiile bugetare din februarie au fost greșite în ipoteze esențiale. Nu doar că dobânzile datoriei externe nu au scăzut, ci au rămas ridicate și s-au înrăutățit pe mai multe planuri, veniturile nu au crescut la nivelul estimat, ci au stagnat, fără filiere imediate, pe plan structural și legislativ pentru a ameliora problemele (cu toate că planurile întârziate ale guvernului actual există, prin pachetele II și III de reforme, acestea încă stagnează din cauza conflictelor din coaliție dintre liberalii din USD și PNL pe de o parte și social-democrați de partea cealaltă), astfel că cheltuielile sociale nu au putut fi ținute în frâu. Costurile acestor hibe se ridică astfel la 27 de miliarde de lei în plus, adică echivalentul a peste 2% din PIB.

Iar pentru anul viitor, premisele sunt ale unui spațiu fiscal deja compromis, România pregătindu-se deja de un deficit structural mai mare, care includ datorii mai scumpe și o dependență crescută de piețele externe. În cazul în care reformele plănuite de guvernul actual vor fi tergiversate și mai mult, așadar, fără o bază legislativă care să indice o direcție clară de creștere a veniturilor și de control al cheltuielilor, riscul este ca curba de scădere a deficitului să se prelungească și mai mult decât au reușit deja guvernanții actuali să negocieze, iar revenirea economică globală a țării, care se răsfrânge de fapt asupra vieții de zi cu zi a românilor, să întârzie la rândul ei. Toate acestea în scenariul optimist al unui parcurs fără șocuri externe sau interne deosebit de grave, pe termen mediu și lung, desigur.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent