Poliția norvegiană
a arestat trei frați, cetăţeni norvegieni cu origini irakiene, suspectați că ar
fi pus la cale atacul cu bombă produs duminica trecută la Ambasada SUA din
Oslo. Ancheta vizează inclusiv posibilitatea ca acțiunea să fi fost coordonată
sau comandată de un stat străin.
Unul dintre suspecţi, surprins de camerele de supraveghere. FOTO: Norvegian Police
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Autoritățile
norvegiene au anunțat arestarea a trei frați suspectați că ar fi fost implicați
în atacul cu bombă produs duminică la Ambasada Statelor Unite din Oslo,
incident pe care anchetatorii îl tratează drept un posibil act de terorism.
Cei trei bărbați,
ale căror identități nu au fost făcute publice, sunt cetățeni norvegieni în
vârstă de aproximativ 20 de ani și au origini irakiene. Ei au fost reținuți
miercuri după-amiază în capitala Norvegiei, în cadrul unei operațiuni
desfășurate de poliție în urma investigațiilor demarate după explozia care a
vizat sediul misiunii diplomatice americane, notează aljazeera.
Potrivit
autorităților, suspecții sunt acuzați că ar fi organizat și executat ceea ce
poliția a descris drept un „atac terorist cu bombă”, folosind un dispozitiv
exploziv improvizat puternic (IED) care ar fi fost amplasat în mod deliberat
pentru a provoca victime.
Procurorul
Christian Hatlo a explicat în cadrul unei conferințe de presă că ancheta ia în
calcul mai multe scenarii, inclusiv posibilitatea ca acțiunea să fi fost
coordonată de o entitate guvernamentală.
„Lucrăm în continuare pe baza mai multor ipoteze”, a spus Christian Hatlo. „Una dintre ele este dacă acesta a fost un ordin venit din partea unei
entități guvernamentale; acest lucru este destul de firesc, având în vedere
ținta și situația de securitate în care se află lumea astăzi”, a afirmat
el.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Potrivit
anchetatorilor, unul dintre cei trei fraţi a plasat efectiv bomba, în timp ce
ceilalți doi ar fi avut roluri de sprijin în planificarea și desfășurarea
atacului. Poliția a precizat, de asemenea, că niciunul dintre cei trei nu avea
antecedente penale şi nu intrase anterior în atenția forțelor de ordine.
Vă reamintim că
explozia de la secția consulară a
Ambasadei Statelor Unite, situată în partea de vest a orașului Oslo, a avut loc
la primele ore ale dimineaţii de duminică, 8 martie. Un oficial american, care
a vorbit sub protecția anonimatului din cauza sensibilității anchetei, a
declarat că dispozitivul exploziv fusese ascuns într-un rucsac.
Un videoclip
suspect trezelte suspiciuni
În prezent, poliția
analizează dacă atacul ar fi putut fi comis la ordinul unui guvern străin,
ipoteză care este luată în calcul în contextul tensiunilor geopolitice actuale.
În paralel cu
ancheta privind explozia, autoritățile verifică și un videoclip care a apărut
online în apropierea momentului atacului. Clipul fusese încărcat pe pagina de
Google Maps a ambasadei, însă ulterior a fost șters, iar în imagini ar fi
apărut liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei.
Potrivit postului
naţional de radio norvegian NRK, persoana care a publicat materialul video a
scris în limba persană mesajul: „Dumnezeu
este mare. Noi suntem victorioși”.
Poliția a deschis o
investigație separată pentru a stabili cine a publicat videoclipul și dacă
acesta are vreo legătură directă cu atentatul.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Iranul respinge
acuzațiile
În contextul
suspiciunilor apărute în spațiul public, ambasadorul Iranului în Norvegia,
Alireza Jahangiri, a respins marți orice implicare a țării sale în atentatul de
la Ambasada SUA din Oslo. Într-un interviu acordat publicației norvegiene
Verdens Gang, diplomatul a afirmat că este „inacceptabil” ca Iranul să fie „vizat
în mod special”.
Explozia de
duminica trecută s-a produs în contextul în care serviciul de securitate
norvegian PST avertizase chiar luna trecută că Iranul, considerat una dintre
principalele amenințări la adresa securității Norvegiei, ar putea utiliza
rețele criminale pentru a desfășura operațiuni indirecte în alte state.