Controverse în interiorul Autorității Electorale Permanente (AEP) în mijlocul negocierilor dintre conducere și sindicat pentru a se stabili numărul persoanelor concediate și modalitatea în care acestea își vor pierde posturile. O sursă G4Media.ro din interiorul instituției a declarat că de restructurare au scăpat toți angajații de la sediul central și că numărul disponibilizaților depășește obligațiile impuse de Guvern printr-o ordonanță de luna trecută.

– articolul continuă mai jos –

Informația a fost confirmată de liderul de sindicat din AEP. De asemenea, nu ar fi fost respectat specificul unora dintre județe – spre exemplu, Suceava, Prahova și Iașul, care au multe secții de votare și/sau o mare suprafață, vor avea același număr de angajați ca Neamț, Bacău sau Vaslui care au mult mai puține secții de votare și locuitori. ”Din punctul nostru de vedere nu este nevoie de nici o concediere pentru a ne încadra în limitele ordonanței”, a declarat Mihăiță Voicu, liderul sindicatului din AEP.

Regulamentul de organizare şi funcţionare al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), postat ieri pe site-ul instituției, pentru care observații și propuneri pot fi transmise până la data de 22 martie 2026, a provocat o mică furtună printre angajații din teritoriu. Nemulțumirea acestora pleacă de la propunerea ca cele 42 de structuri teritoriale, transformate în Compartimente, să aibă doar între doi și patru angajați.

”Pe principiul cum să distrugi o instituție… O să dea 80 de oameni afară, toți din teritoriu. Pe nimeni de la Centru”, a declarat o sursă G4Media.ro din cadrul AEP care acuză, în principal, faptul că reducerea posturilor, urmare a unei ordonanțe a Guvernului din februarie 2026, a fost făcută ”din pix”, fără o evaluare detaliată a specificului județelor – în principal, numărul de secții de votare, numărul de votanți, suprafața și/sau formele de relief. ”La Suceava e întins județul, până ajungi să verifici unele secții de votare faci și trei ore.

Tot așa la Prahova. Iașul are cele mai multe secții de votare după București – 783 și circa 800.000 de alegători. Iar Neamț cu aproape 500 de secții, Bacău cu 640 și Vaslui cu 552 vor avea același număr de angajați ca Suceava, Prahova și Iașul, câte patru. La Tulcea vor să lase doi angajați în condițiile în care acolo se duc și cu bacul la verificări.

”Sursa afirmă și că există un exces de zel din partea conducerii Autorității de a disponibiliza angajați pentru a-i mulțumi pe președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan care au făcut remarci critice în trecut la adresa instituției: ”Nici măcar nu se încadrează în cei 10 la sută din ordonanță. În 2024, eram 412, acum suntem 391 și tot vor să mai dea 80 afară. Iar la București nimic, în condițiile în care acolo au fost aduși în acest an angajați din teritoriu, prin transfer. Noi nu credem că ar trebui dați oameni afară, nici din teritoriu, nici de la Centru pentru că oricum au plecat angajați, nu mai sunt directori în teritoriu, s-au făcut economii. Se vehiculează că pentru a îndeplini activitățile la alegeri vor fi încadrate persoane pe perioadă determinată, dar este neclar cum vor avea acestea calificările necesare.”

Conform unui comunicat de presă al AEP, în urmă cu două zile a avut loc o întâlnire pe tema disponibilizărilor între conducere și sindicatul angajaților.

”În situațiile în care numărul angajaților existenți depășește posturile prevăzute în noua organigramă, selecția se va realiza conform prevederilor Codului Administrativ (OUG nr. 57/2019). Pentru a asigura echitatea și profesionalismul, departajarea se va face prin organizarea unor examene de testare profesională în cazul existenței mai multor candidați pentru același post. Procedura de examinare va fi supusă consultării cu Sindicatul instituției, în cadrul unor discuții ce au fost stabilite pentru săptămâna viitoare”, se arată în document.

Conform informațiilor G4Media.ro, județe expuse unor astfel de situații sunt Dolj cu zece posturi dintre care ocupate nouă, Dâmbovița 11 posturi, ocupate zece și Suceava cu opt posturi, dintre care ocupate cinci.

În proiectul de restructurare, AEP a susținut că ”Analiza distribuției personalului evidențiază faptul că creșterea numărului de posturi s-a realizat preponderent la nivelul structurilor teritoriale, unde numărul de posturi ocupate a crescut de la 163 în anul 2015 la 227 de posturi ocupate în anul 2024, ceea ce indică o extindere semnificativă a aparatului administrativ la nivel teritorial.” Prin urmare, la aceste structuri se propune reducerea posturilor ocupate de la 207 la 138. La nivel central, însă, numărul posturilor ocupate ar crește de la 121 la 223, luând în calcul atât cele are în acest moment sunt suspendate (ex. concediu creșterea copilului), dar și al unora dintre cele vacante. AEP estimează pentru acest an economii de aproape 2 milioane de lei rezultat al concedierilor.

Contactat de G4Media.ro, liderul de sindicat Mihăiță Voicu a declarat că organizația sa va ridica obiecții legate de proiect: ”Într-adevăr, o problemă este situația structurilor teritoriale față de aparatul central. Vrem să știm și criteriile avute în vedere la stabilirea numărului de posturi pe fiecare județ după restructurare. Din punctul nostru de vedere nu este nevoie de nici o concediere pentru a ne încadra în limitele ordonanței. AEP nu are excedent de personal”.

Conform unui alt document, AEP susține că pentru a stabili numărul de angajați a avut în vedere numărul secțiilor de votare organizate la nivel județean și al municipiului București; numărul unităților administrativ-teritoriale arondate; numărul alegătorilor înscriși în Registrul electoral; numărul experților electorali și al operatorilor de calculator; gradul de dispersie teritorială: lungimea traseelor dintre unitățile administrativ- teritoriale și municipiul reședință de județ, timpul necesar parcurgerii acestor distanțe, suprafața totală a județului; numărul candidaților independenți înregistrați cu ocazia desfășurării alegerii autorităților administrației publice locale din anul 2024; populația de la nivelul județului, respectiv a municipiului București; populația sub 18 ani de la nivelul județului, respectiv a municipiului București.