Cea mai veche cale ferată din Principatele Române intră într-o nouă etapă de modernizare. Inaugurată în 1869, linia București–Giurgiu va fi electrificată și reabilitată cu fonduri europene. Lucrările încep luni, 16 martie, iar traficul feroviar pe ruta București Progresul–Giurgiu va fi suspendat, călătorii urmând să fie transportați cu autobuze.
FOTO: Adevărul
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
După 19 ani de așteptare, perioadă în care circulația
feroviară a fost suspendată, trenurile de călători au revenit în iunie 2024 pe
ruta istorică dintre București și Giurgiu, odată cu finalizarea noului pod
peste Argeș, la Grădiștea, construit în locul celui prăbușit. Acum,
autoritățile vor să facă pasul decisiv prin modernizarea și electrificarea
întregului tronson, între Gara de Nord și frontiera cu Bulgaria.
CFR Infrastructură a încheiat anul trecut un contract cu
Asocierea RailWorks (Arcada – Alstom), care vizează nu doar electrificarea, ci
și rezolvarea punctelor critice rămase, precum zona localității Daia. Aici va
fi construit un nou viaduct pentru a elimina restricțiile actuale de tonaj,
care obligă trenurile de marfă să ocolească în continuare prin Videle.
Potrivit datelor transmise de operatorul infrastructurii
feroviare la solicitarea „Adevărul”, execuția propriu-zisă a lucrărilor ar trebui să dureze 2 ani și jumătate. Prin urmare, într-un scenariu optimist, lucrările ar
trebui finalizate până la finele anului 2028.
Noul pod feroviar de la Grădiștea. FOTO: Adevărul
Se suspendă circulația feroviară pe ruta București Progresul – Giurgiu
În prezent, pe ruta feroviară București – Giurgiu circulă, în zilele lucrătoare, șapte trenuri regio, dintre care șase pornesc din Gara de Nord, iar unul din Gara Basarab. Toate au oprire în Gara Progresul. Din Gara de Nord până la Giurgiu, cel mai rapid tren parcurge distanța în 2 ore și 16 minute, însă dacă călătoria începe din Progresul, durata scade la o oră și 23 de minute.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Potrivit datelor consultate de „Adevărul”, responsabilii din cadrul CFR Călători au decis să mențină în circulație trenurile de la Gara de Nord și Gara Basarab, în timp cele garniturile de la Gara Progresul urmează să fie înlocuite cu autobuze. În schimb, prețul a fost majorat de la 13,5 lei la 18 lei.
Potrivit CFR Infrastructură, lucrările au ca scop menținerea
conectivității feroviare, în timp ce infrastructura este reconstruită din
temelii pentru viteze de până la 120 km/h.
Dincolo de reabilitarea clădirilor și a peroanelor,
proiectul aduce tehnologie de ultimă oră, de la sistemul de semnalizare ETCS
Nivel 2, până la substații de tracțiune la Jilava și Frătești și sisteme
ecologice de protecție a faunei.
Scurt istoric al căii ferate București – Giurgiu
Istoria primei linii de cale ferată din Țările Române,
București Filaret – Giurgiu, a început să se scrie în 1865, odată cu
concesionarea acordată societății britanice Barkley – Stabiforth. Realizarea
liniei a durat aproape doi ani, între 1867 și 1869, iar costul unui kilometru a
fost de 193 lei aur, la care s-au adăugat și cheltuielile cu exproprierile
efectuate de stat, potrivit unui studiu realizat de Mihaela Manolache, de la
Biblioteca Națională.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Cu o lungime de 67,171 km, arată sursa citată, linia
București Filaret – Giurgiu a avut patru poduri metalice, proiectate de
inginerul-șef William McCandlish, care traversau râurile Sabarul Mare, Sabarul
Mic, Argeș și Neajlov (Nesbor), cu lungimi cuprinse între 19,95 m și 146,96 m.
La 19/31 octombrie 1869 a fost inaugurată oficial linia
București Filaret–Giurgiu. În prima călătorie oficială, locomotiva trenului,
denumită „Mihaiu Bravu”, a fost condusă chiar de J. T. Barkley. O a doua
garnitură de vagoane a plecat la 15 minute după prima, fiind remorcată de
locomotiva „Dunărea”, condusă de primul mecanic român, Nicolae Tănase.
Vagoanele fuseseră construite în Anglia, la Manchester, de fabrica Ashbury.
„Gradul de civilizație al unui popor se măsoară prin numărul
kilometrilor căilor sale ferate”, declara prim-ministrul de la acea vreme,
Dimitrie Ghica, pe peronul Gării Giurgiu.