companiile private. „În multe sectoare vom vedea o încetare a activității sau o restrângere”

Autoritățile au anunțat că salariul minim brut crește de la 4.050 de lei la 4.325 de lei de la 1 iulie 2026, o majorare de 6,8%, respectiv 275 de lei brut, în condițiile în care această creștere are de înfruntat o inflație în continuare mare, deși este adevărat că aceasta s-a redus ușor în februarie, la 9,3%, de la 9,62%.

Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Petre-Florin Manole, a transmis că măsura este menită să îmbunătățească nivelul de trai al angajaților.

„Am luptat pentru creșterea salariului minim pentru că știu că, pentru sute de mii de români, acesta nu este doar un indicator economic, ci venitul de care depinde viața de zi cu zi. Majorarea salariului minim înseamnă mai multă siguranță, o putere de cumpărare mai mare și o barieră împotriva abuzurilor și a muncii la negru”, a declarat ministrul într-un comunicat.

Pe de altă parte, deși creșterea este mică, unii specialiști avertizează asupra faptului că, de fapt, aceasta va fi și mai mică.

Astfel, economistul Adrian Negrescu a explicat pentru Digi24 faptul că, având în vedere faptul că în prezent salariul minim brut este de 4.050 de lei, iar din această sumă 300 de lei sunt neimpozabili, în aceste condiții salariul net ajunge la aproximativ 2.574 de lei, numai că, atrage atenția specialistul, deși de la 1 iulie salariul brut va crește la 4.325 de lei, suma neimpozabilă va scădea de la 300 la 200 de lei, ceea ce înseamnă că, după aplicarea contribuțiilor pentru pensie și sănătate, precum și a impozitului pe venit, salariul net va ajunge la aproximativ 2.699 de lei. Prin urmare, a mai explicat Adrian Negrescu, un angajat plătit cu salariul minim pe economie va încasa cu aproximativ 125 de lei mai mult pe lună.

Subiectul a fost comentat pentru Ziare.com de prof. univ. dr. Aurelian Dochia, consultant economic și financiar, care arată faptul că, fără îndoială, această creștere este un compromis care a fost obținut după multe discuții la sfârșitul anului trecut și începutul anului acesta între patronate, sindicate și guvern.

„Ne amintim bine că au fost diverse propuneri și s-a ajuns la acest compromis de creștere amânată să nu fie de la 1 ianuarie, ci să fie de la jumătatea anului, iar suma cu care să se facă creșterea să nu fie maximul cerut, ci să fie undeva la mijloc între ce doreau sindicatele și ce spunea patronatul că poate să susțină”, arată specialistul.

Acum, însă, având în vedere condițiile de anul acesta, acestuia i se pare evident că nimeni nu va fi mulțumit cu această creștere, din moment ce ea nu este suficientă pentru a acoperi pierderea puterii de cumpărare cauzată de inflație.

Iar pe de altă parte, adaugă acesta, firmele încearcă „bineînțeles” să transfere această creștere în prețurile cu care își vând produsele, astfel că, adaugă Aurelian Dochia, toate creșterile salariale până la urmă sunt și ele un factor de presiune inflaționistă, dacă nu cumva nu se produce o creștere a productivității, ceea ce în condițiile actuale este foarte puțin probabil.

„Deci cred că chiar această creștere (a salariului, n.r.) în sine constituie și ea un factor de presiune inflaționistă până la sfârșitul anului și pentru companiile din unele sectoare situația se va complica prin această creștere pentru că într-adevăr sunt confruntate cu multe dificultăți. Avem creșteri la prețurile la energie, care sunt suportate de toate companiile și sunt convins că sunt multe sectoare în care vom vedea o încetare a activității sau o restrângere a ei. Deja presiunea șomajului a început să se facă simțită și cred că până la sfârșitul anului vom avea tot mai multe vești negative”, explică profesorul universitar.

În același timp, acesta adaugă și faptul că toată industria pe orizontală care lucrează pentru sectorul auto suferă și ea un impact, situație la care se adaugă și probabilitatea de a vedea un impact și prin adoptarea sistemelor automatizate în unele domenii.

Aurelian Dochia spune, în concluzie, că va fi un an dificil, în care creșterile de prețuri vor continua, iar presiunea șomajului se va resimți.

„Aproape toate influențele la care ne putem aștepta în acest moment sunt negative: vom avea o creștere a prețurilor la îngrășăminte, care va afecta agricultura, văd puține motive de speranță în lunile următoare”, încheie acesta.

Comentariul acestuia cu privire la companii vine de altfel în contextul în care majorarea salariului minim are un impact mai mare asupra companiilor decât creșterea în sine a salariului minim, reprezentând astfel costuri pe care acestea vor trebui să le absoarbă.

Astfel, după cum au arătat cei de la Termene încă de anul trecut, de la 1 iulie 2026, odată cu majorarea salariului minim la 4.325 de lei, angajatorii vor trebui să suporte un cost de 284 lei în plus pentru fiecare angajat, lunar – practic 4.418 de lei (salariul minim brut de 4.325 de lei plus CAM, contribuția asiguratorie pentru muncă) față de 4.134 (salariul minim de 4.050 de lei plus CAM).

Adrian Codîrlașu: Salariul minim trebuia ajustat de mult

Subiectul a fost comentat pentru Ziare.com și de președintele CFA România, Adrian Codirlașu, care spune că avem reglementări europene care trebuie respectate, iar aceste reglementări menționează inclusiv acest lucru, modul cum se ajustează salariul minim pe economie.

Totodată, conform acestuia, la inflația pe care o avem, trebuia să-l fi ajustat, ba chiar suntem cumva „în default” cu lucrul acesta, adaugă Adrian Codîrlașu.

„Oamenii care câștigă puțin au fost cei mai loviți de situația asta, pentru că vedem inflație mare, iar pentru o persoană cu venit redus cheltuielile esențiale ocupă pondere mare în bugetul familiei, adică cheltuielile cu alimentele și cu utilitățile, ale căror prețuri au crescut. Deci, da, cred că trebuia de mult majorat salariul minim pe economie”, spune președintele CFA.

Cât privește costurile suportate de companii, acesta spune că „piața se va regla, bineînțeles”.

Nu în ultimul rând, acesta adaugă și faptul că guvernele au folosit inflația pentru a corecta deficitele și dezechilibrele macroeconomice, în loc să reducă cheltuielile.

„Vedem și acum, în acest buget, tot creștere de cheltuieli avem și prin urmare cei cu salarii minime au fost cei mai loviți”, încheie președintele CFA.

Potrivit Ministerului Muncii, în prezent aproximativ 831.382 de salariați sunt plătiți cu salariul minim brut garantat în plată. După majorare, numărul total al angajaților care vor beneficia de creșterea salariului minim ar urma să ajungă la 1.759.027, pe datele aceleiași instituții.

Totodată, trebuie spus că prin majorarea salariului minim brut de la 1 iulie anul viitor, la 4.325 de lei, statul va încasa suplimentar, în cele cinci luni de aplicare de anul viitor, peste 620 de milioane de lei.

Impactul net este însă de mai puțin de jumătate din această sumă, pentru că majorarea va duce și la o creștere a cheltuielilor cu forța de muncă la stat cu circa 350 de milioane de lei în aceeași perioadă (iulie – decembrie 2026).

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent