Un oficial olandez de rang înalt din domeniul contraspionajului avertizează că serviciile de informații străine recrutează tot mai frecvent cetățeni europeni obișnuiți pentru misiuni de spionaj și sabotaj.
Activitățile de spionaj nu mai presupun, în mod necesar, agenți profesioniști.
Potrivit lui Youssef Ait Daoud, director pentru informații și amenințări naționale în cadrul unității de Investigații Naționale și Operațiuni Speciale din Țările de Jos, servicii de informații precum cele din Rusia sau Iran își extind rețelele prin recrutarea unor persoane fără profil clasic de agent.
Această schimbare obligă autoritățile să urmărească civili aparent obișnuiți — adesea recrutați online, atrași de câștiguri financiare sau de ideea unei misiuni — în locul ofițerilor de informații tradiționali, scrie politico.eu.
„Nu există bilețele de tipul «Salutări din Rusia» sau «Salutări din Iran»”, a declarat Ait Daoud. „Uneori este pur și simplu o întrebare: «Vrei să dai foc la ceva pentru 5.000 de euro?»”
Avertismentul vine pe fondul unei serii de acte de vandalism, spionaj, sabotaj și dezinformare, descrise de unele surse drept o campanie coordonată de Kremlin pentru a slăbi Europa.
Ait Daoud conduce o unitate de poliție recent înființată, responsabilă cu aplicarea unei legi extinse privind spionajul. Aceasta incriminează transmiterea de informații sau obiecte către state străine, chiar și atunci când nu sunt implicate secrete de stat.
Oficialul afirmă că utilizarea civililor reflectă o schimbare mai largă în modul de operare al serviciilor de informații, ceea ce complică eforturile de contracarare.
„Până de curând, vedeam în principal serviciile de informații acționând direct. Acum observăm că cetățeni, în schimbul unor sume de bani, din dorință de aventură sau din alte motive, acceptă astfel de sarcini”, a explicat el.
„Infracționalitate ca serviciu”
Fenomenul a fost descris de acesta drept „infracționalitate ca serviciu”.
Agențiile de securitate din Europa au început să avertizeze publicul cu privire la riscurile de recrutare. În Germania, autoritățile au lansat o campanie media prin care îi avertizează pe cetățeni să nu devină „agenți de unică folosință”.
În Țările de Jos, legislația a fost înăsprită, iar noua unitate condusă de Ait Daoud are rolul de a descuraja astfel de practici.
Deși Rusia atrage cea mai mare atenție în ceea ce privește interferențele externe, serviciile de informații semnalează constant și riscuri provenite din China și Iran.
În ceea ce privește represiunea transnațională — acțiuni prin care guverne vizează disidenți sau comunități din diaspora — lista statelor implicate este și mai extinsă.
Pentru motive de securitate, Ait Daoud nu a oferit detalii despre dimensiunea echipei sale, menționând doar că aceasta include și o componentă specializată în domeniul cibernetic.
Combaterea acestor amenințări este mai complexă decât lupta împotriva terorismului
„În cazul terorismului, motivațiile sunt de obicei ideologice și există tipare vizibile — cercuri sociale, limbaj, căutarea de arme sau explozibili”, a explicat el.
În schimb, operațiunile de informații se desfășoară într-o „zonă gri între război și pace”, în mare parte în mediul online. Platforma Telegram este indicată frecvent drept un instrument cheie de recrutare.
Un caz recent ilustrează aceste riscuri: trei adolescenți de 17 ani au fost arestați în urma unei presupuse operațiuni coordonate de Rusia. Aceștia ar fi încercat să cartografieze traficul de internet în jurul unor obiective sensibile din Haga, folosind un dispozitiv de tip „Wi-Fi sniffer”.
Potrivit presei olandeze, țintele ar fi inclus ambasada Canadei, precum și sediile Europol și Eurojust.
Deși nu a comentat direct cazul, Ait Daoud a subliniat că multe dintre persoanele implicate în astfel de activități nu sunt „nici infractori experimentați, nici spioni profesioniști”.
El a adăugat că, deși tinerii sunt frecvent implicați în infracțiuni precum traficul de droguri sau terorismul, în cazul operațiunilor hibride atribuite Rusiei suspecții tind să fie mai în vârstă, adesea în jurul vârstei de 30 de ani.
O altă provocare majoră pentru anchetatori este obținerea probelor necesare pentru condamnare. Conform noii legislații, procurorii trebuie să demonstreze că suspectul a acționat în mod conștient în interesul unui stat străin.
Această dificultate a fost evidențiată recent, când un tribunal olandez a condamnat un angajat al agenției naționale de combatere a terorismului la 20 de luni de închisoare pentru sustragerea unor documente.
Procurorii susținuseră că acesta ar fi spionat pentru Maroc și solicitaseră o pedeapsă de 12 ani, într-un caz care ar fi putut deveni prima condamnare majoră în baza noii legi. Verdictul a fost considerat un eșec pentru acuzare.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent