Când vorbim despre bugete, există întotdeuna o singură constantă, de la bugetul țării, până la bugetul celei mai mici comune din România: niciodată nu sunt bani. Sau nu sunt suficienți.

Cu toate acestea, România s-a dezvoltat mult în ultimii 35 de ani și a făcut multe investiții în industria auto, energie, infrastructură de transport sau retail.

Multe dintre aceste investiții au fost susținute prin fonduri europene. Țara noastră a depășit pragul de 100 de miliarde de euro primite ca fonduri europene nerambursabile, în cei aproape 20 de ani de la momentul aderării la Uniunea Europeană. Acești bani au susținut atât initiative publice, cât și companii private.

Cu cât orașele sunt mai mari, cu atât și nevoile de investiții sunt mai mari, iar Capitala este în vârful listei când vine vorba despre proiecte pentru care avem multe promisiuni și prea puține fonduri. Odată votat bugetul României, vom asista în perioada următoare și la dezbaterile privind bugetul Primăriei Muncipiului București și ale sectoarelor.

Primarul general, Ciprian Ciucu a scris într-o postare pe Facebook imediat după ce bugetul s-a votat, că alocarea este mai bună decât în 2025 și 2024, dar nu acoperă nici pe departe nevoile pe care Capitala le are. În această situație, ne uităm din nou către posibile atrageri de fonduri europene.

Ce este New European Bauhaus?

Una dintre inițiativele care își propune să schimbe fața spațiilor în care ne recreem și să promoveze sustenabilitatea, designul, cultura și tehnologia este programul New European Bauhaus.

Dan Nicula, directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov, a explicat pentru Ziare.com ce presupune programul New European Bauhaus și ce proiecte pot fi finanțate prin intermediul lui:

”New European Bauhaus este una din prioritățile programului regional București- Ilfov 2021-2027, care vizează un nou tip de abordare a proiectelor de infrastructură publică, de tipul spații publice urbane sau clădiri publice destinate unor activități de tip interacțiune socială, culturală și sportivă. În cadrul aceluiași apel mai finanțăm și clădiri cu eficiență energetică sporită, clădiri noi, de tipul școli sau clădiri cu caracter social.”

În mod practic, inițiativa finanțează proiecte care regenerează cartierele și spațiile urbane, însă presupune și un efort suplimentar din partea instituțiilor care vor să acceseze aceste fonduri. Având în vedere că sunt proiecte care vizează comunități, consultarea privind realizarea lor trebuie să includă toate categoriile de public care vor beneficia de acel spațiu.

”Abordarea New European Bauhaus pune foarte mare accent pe proiectarea și elaborarea participativă a proiectelor, nu doar elaborarea unui studiu de fezabilitate în funcție de o temă de proiectare deja prestabilită de autoritatea locală sau beneficiarul nostru, ci consultarea cu cetățenii, cu vecinii din apropierea amplasamentului și presupune și o abordare durabilă din perspectiva mediului, utilizarea de materiale cât mai prietenoase cu mediul și reducerea consumurilor. De asemenea, introduce ideea de frumos, de aspect diferit, dar în același timp susține încadrarea cât mai naturală în țesutul urban din care va face parte proiectul. E o abordare care în alte state e regulă în dezvoltarea de astfel de proiecte și care a devenit și la noi o regulă pentru viitoarea finanțare care vizează proiecte de regenerare urbană”, explică Dan Nicula.

Sunt peste 70 de proiecte care doresc finanțare

Având în vedere paleta largă de proiecte pe care o astfel de inițiativă europeană o poate finanța, doritorii nu au întârziat să apară, iar proiectele sunt și de zeci de milioane de euro.

”Avem deja 70 de fișe de proiect, de intenții deja exprimate de autoritățile din Ilfov și autoritățile locale. Valoarea proiectelor variază de la câteva milioane, la câteva zeci de milioane de euro, dar nu știm încă care vor fi finanțate și care nu. Nu avem o limită maximă de proiecte, ea e dată de capacitatea noastră de a finanța și suma totală per apel, dar nici nu ne așteptăm să finanțăm un singur proiect. Concurență cu siguranță va fi, având în vedere că sunt peste 70 de fișe de proiect. Nu înseamnă că toate se vor dezvolta și depune de către beneficiar”, explică directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov.

Apelul pentru proiecte va rămâne deschis până la sfârșitul anului, cu posibilitatea de a putea fi prelungit termenul în anul următor. În același timp, termenele nu pot fi decalate foarte mult pentru că proiectele trebuie să fie finalizate până în 2029-2030, iar cu cât proiectul este mai mare și mai complex, perioada de implementare trece de 2-3 ani și nu mai respectă cerințele impuse de program.

Valoarea totală a programului este de 1,5 miliarde de euro

Sumele de bani acordate pentru astfel de proiecte au tot crescut de-a lungul timpului, iar acum vorbim despre peste un milliard de euro, ceea ce face ca și interesul autorităților pentru astfel de finanțări să crească.

”Toată lumea vede fondurile europene ca pe o modalitate de completare a resurselor proprii. Și programul nostru este dezvoltat în sensul ăsta. Valoarea totală a programului e de aproape 1,5 miliarde de euro, ceea ce este mult mai mult decât în urmă cu câțiva ani în programul anterior, unde au fost până în 400 de milioane” mai spune Dan Nicula.

Având în vedere că sumele disponibile pentru finanțare sunt atât de mari, proiecte mari de agreement cum este și Parcul Herăstrău nu mai par obiective atât de greu de atins pentru autorități. Din ultimele estimări făcute de reprezentanții Primăriei Capitalei, costurile pentru lucrările de recondiționare ale parcului pornesc de la aproximativ 200 de milioane de lei, bani pe care PMB nu îi poate scoate din bugetul propriu, dar îi poate obține prin finanțări de tipul New European Bauhaus.

Iar un proiect de anvergura Parcului Herăstrău ar fi un proiect strategic și pentru ADR:

”În actuala formă a apelului nostrum, dar și în perioada următoare nu excludem proiectele de dimensiuni mari. Până la urmă și pentru noi, cu cât un proiect este mai mare, provocările sunt mai mari, mai complexe, dar e mai ușor de gestionat, pentru că e un singur proiect în loc de 10, pe aceeași sumă de bani. În același timp, dacă vorbim de proiecte majore și relevante într-adevăr pentru întreg Bucureștiul, în programarea următoare putem să discutăm inclusiv de menționarea lor în program ca proiecte strategice, care sunt de la început aprobate și menționate în program”.

În actualul program, singurul proiect strategic este Măgurele Science Park, un parc științific și tehnologic care își propune să conecteze cercetarea academică cu mediul privat, stimulând inovarea, transferul tehnologic și antreprenoriatul. Dan Nicula spune că până la sfârșitul anului vom avea un contract semnat, iar până la sfârșit de 2029-2030, proiectul va fi finalizat.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent