Vineri, 27 Martie 2026, ora 10:59
1820 citiri
Adrian Negrescu, analist economic / FOTO: captură video A. Negrescu
Execuția bugetară după primele două luni ale lui 2026 oferă semnale pozitive pentru atingerea țintei de deficit de 6,5%, consideră analistul Adrian Negrescu. El nu exclude necesitatea unor rectificări bugetare până la finalul anului, pe fondul creșterii inflației, fenomen cauzat de conflictul din Orientul Mijlociu, însă laudă reducerea cheltuielilor și îmbunătățirea colectării de TVA.
„Am văzut în această dimineață execuția bugetară după primele două luni, iar perspectivele nu arată deloc rău. Dimpotrivă. Execuția bugetară anunță cu un deficit nominal de 14,23 miliarde de lei, adică 0,70% din Produsul Intern Brut (PIB). Această evoluție pozitivă vine pe fondul unor încasări mai mari din taxe și a unei limitări stricte a cheltuielilor aparatului de stat”, a transmis Adrian Negrescu, vineri, 26 martie.
Comparația cu primele două luni din 2025 oferă motive de optimism, spune el.
„Pentru a înțelege exact dimensiunea acestei îmbunătățiri, trebuie să ne uităm la cifrele din perioada similară a anului trecut. În 2025, gaura din buget era dublă, ajungând la 30,24 miliarde de lei, adică un procent alarmant de 1,58% din PIB. Vorbim practic despre o diminuare consistentă de 0,88 puncte procentuale a deficitului bugetar într-un timp record de doar 12 luni”, a scris consultantul economic pe Facebook.
Creșterea veniturilor cu 15,7% față de perioada similară din anul precedent nu a fost însă întâmplătoare.
„Motorul principal al acestei creșteri l-a reprezentat îmbunătățirea vizibilă a gradului de colectare la nivelul ANAF. Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA), cea mai importantă sursă de venit a statului, a adus încasări nete de 23,75 miliarde de lei, cu peste 20% mai mult decât anul trecut. Însă, vestea cu adevărat bună pentru mediul privat este că statul nu doar a adunat bani, ci i-a și dat înapoi mult mai rapid. Restituirile de TVA către firme s-au majorat la 7,22 miliarde de lei, comparativ cu doar 6,08 miliarde în 2025. Această sumă reprezintă o infuzie vitală de lichiditate în economie, oferind companiilor capitalul necesar pentru a-și susține investițiile și a plăti salariile la timp”, a explicat Adrian Negrescu.
Consultantul economic notează și că sumele rambursate de Uniunea Europeană au crescut cu 88% față de anul trecut.
Frânare controlată a cheltuielilor
„Pe partea de cheltuieli, Guvernul pare să fi reușit o frânare controlată. Cheltuielile totale au fost de 117,96 miliarde de lei, scăzând în termeni nominali cu 1,6% față de 2025. Ca pondere în economia țării, cheltuielile au coborât de la 6,3% la 5,8% din PIB.
Cea mai mare felie din tortul bugetar s-a dus pe asistența socială. Statul a plătit 43,18 miliarde de lei pentru pensii și ajutoare, o creștere modestă de sub 1% față de anul trecut. O parte din acești bani, mai exact 6,97 milioane de lei, au fost folosiți direct pentru compensarea facturilor la energie și gaze pentru populație”, consideră analistul economic.
Chiar dacă este amenințată de factori externi, precum creșterea inflației pe baza crizei carburanților, execuția bugetară are însă șanse pentru a respecta ținta de deficit de 6,2%, ceea ce ar fi o bilă albă pentru România. Ultimul an în care ținta de deficit nu a fost depășită a fost 2018.
„În esență, execuția bugetară arată nesperat de bine având în vedere problemele din economie.
Provocările sunt uriașe – nu este exclus să asistăm la o contracție economică semnificativă generată de efectele noului val de inflație (carburanți, gaze etc.). În aceste condiții, probabil vom avea una, dacă nu două rectificări bugetare. Un lucru este însă extrem de important – faptul că Guvernul își limitează cheltuielile iar dacă acest trend se va menține, pe fondul încasărilor mai mari ținta de deficit bugetar de 6,2% are toate șansele să fie atinsă”, a conchis Adrian Negrescu.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent