Primăria Craiova a depus în sistemul de achiziții publice, pe 14 ianuarie 2026, un anunț de delegare prin concesiune a producției de energie termică și electrică în cogenerare. Ceea ce înseamnă, de fapt, externalizarea producției de apă caldă și căldură pentru oraș, către un investitor privat, care va avea sarcina de a construi o capacitate modernă și verde de producție. E singura soluție ca orașul să nu rămână fără sistem centralizat de termoficare. Singura companie interesată de oferta Primăriei Craiova, condusă de social-democrata Olguța Vasilescu, este Electrica SA, companie în care cel mai mare acționar e statul român, prin Ministerul Energiei, condus tot de un social democrat – Bogdan Ivan. Compania e condusă de Alexandru Chiriță, Director General.
– articolul continuă mai jos –
Decizia de externalizare vine după ce municipalitatea a rămas fără alte soluții pentru asigurarea energiei termice a celor peste 46.000 de apartamente conectate la rețeaua centralizată.
„Din cauza constrângerilor financiare, este necesară atragerea unui investitor privat care să realizeze o nouă sursă de producere a energiei termice”, scrie în caietul de sarcini al licitației.
Electrocentrale Craiova, actualul producător de energie termică pentru oraș, pe bază de cărbune, este în insolvență și va trebui închis conform angajamentelor luate de România în fața Comisiei Europene. În plus, a ratat o finanțare prin PNRR care ar fi asigurat construirea în companie a unor noi capacități de producție.
Data limită de depunere a ofertelor pentru concesionare a fost 9 martie, iar procesul de evaluare a acestora e în derulare.
Ce vrea Primăria Craiova
Municipalitatea oferă o durată inițială a concesiunii de 12 ani, cu posibilitatea de prelungire, de până la 49 de ani. Valoarea estimată a concesiunii e între 2 și 2,6 miliarde de lei.
Noua capacitate de producție ar trebui să fie în funcțiune la 12 luni de la data semnării contractului, dar nu mai târziu de 31 iulie 027, și racordată la rețeaua termică a orașului, conform caietului de sarcini. Prin contractul de delegare se prevede un prag minim al vânzărilor de energie termică către administratorul rețelei de termoficare a orașului de 250.000 MWh/an.
Amplasamentul viitoarei capacității de producție ar urma să se facă pe un teren pus la dispoziție de Primărie.
Uzina Ford, care e legată la rețeaua de termoficare a Craiovei, trebuie să negocieze separat – cu viitorul concesionar – condițiile în care să primească agent termic, conform informațiilor din caietul de sarcini.
Electrica SA, singurul ofertant
Singura ofertă a fost depusă la limită, chiar pe 9 martie, de Electrica SA ofertant principal, cu doi terți – Bepco SRL și Electrica Furnizare.
Electrica și-a anunțat acționarii de intenție abia pe 16 martie, printr-un comunicat.
„Această concesionare reprezintă una dintre cele mai importante proceduri de achiziție publică din sectorul energetic urban lansate recent în România. Prin participarea la această licitație, Electrica își reconfirmă strategia de extindere în producția de energie și angajamentul față de dezvoltarea sistemului energetic național. Este un pas concret în direcția unui portofoliu energetic integrat, care să servească atât orașele, cât și marii consumatori industriali,“ a declarat Alexandru Chiriță, Director General Electrica.
Conform caietului de sarcini, investiția inițială a concesionarului ar urma să fie de aproape un miliard de lei. Iar estimarea Primăriei Craiova este că, în 10 ani, investiția ar urma să fie amortizată din câștiguri, cu perspectiva unui câștig de peste 540 de milioane de lei în cazul prelungirii contractului.
Miliardul care ar urma să fie investit la Craiova, în cazul în care oferta depusă de Electrica SA ar fi acceptată, ar fi aproape exact cât a avut profit, în 2025, compania – adică 1,2 miliarde de lei, conform Profit.ro.
În ziua în care Electrica SA a anunțat cifrele economice pentru anul trecut, Consiliul de Administrație l-a eliberat din funcție, fără nicio explicație publică, pe directorul comercial al companiei, Ștefan Frangulea.
„A existat o diferenţă de opinii privind direcţiile strategice. Mă voi concentra pe viitoarea etapă profesională. Mulţumesc CA-ului şi colegilor din echipa executivă pentru buna colaborare”, a spus el pentru Ziarul Financiar.
Direcțiile strategice ale Electrica SA pe care miza Ștefan Frangulea erau investiții de peste 150 milioane euro anual în distribuție, extinderea în producția de energie regenerabilă și digitalizarea furnizării, după cum declarase chiar el, în toamna anului trecut, la Profit Energy.forum.
Lista lui s-a modificat brusc odată cu oferta pentru capacitatea de la Craiova, care ar înghiți o mare parte din banii de investiții ai Electrica SA.
Intervenția Electrica SA, deținută 49% de statul român prin Ministerul Energiei condus de social democratul Bogdan Ivan, ar rezolva problema apei calde și căldurii pentru mai mult de 46.000 de apartamente din Craiova, condusă de social democrata Olguța Vasilescu.
Ștefan Fragulea a refuzat să comenteze pentru G4media motivele revocării sale din funcția de director financiar al Electrica SA. G4Media a întrebat Electrica SA dacă plecarea din funcție a lui Frangulea are vreo legătură cu oferta depusă pentru investiția de la Craiova.
Participarea Electrica la această procedură reprezintă un pas firesc în evoluția strategică a companiei, a transmis Electrica SA la solicitarea G4Media.
„Compania își propune extinderea activității către un model integrat pe întreg lanțul valoric al energiei. Proiectul de cogenerare de la Craiova se înscrie direct în această direcție strategică, marcând intrarea Electrica în zona producției de energie la scară largă, printr-un model de cogenerare de înaltă eficiență, în concordanță atât cu obiectivele strategice naționale, cât și cu politicile europene de decarbonizare”, mai scrie în comunicatul Electrica SA.
Totodată, compania susține că beneficiază de expertiză tehnică solidă și de experiență relevantă în dezvoltarea unor proiecte similare, inclusiv realizarea unor studii de fezabilitate complexe și implementarea de capacități de cogenerare, ceea ce oferă un fundament robust pentru abordarea acestui proiect.
Din punct de vedere financiar, Electrica SA a comunicat că „dispune de capacitatea necesară pentru a susține o astfel de investiție, printr-o combinație echilibrată de surse de finanțare”.
Compania nu a răspuns la întrebarea dacă încheierea bruscă a mandatului lui Ștefan Frangulea are vreo legătură cu investiția pentru Craiova.
Cine va construi, de fapt, noua capacitate de producție
Pentru a participa la licitație, operatorii economici trebuiau să îndeplinească cerințe stricte de eligibilitate, inclusiv experiență relevantă în domeniul energiei, capacitate financiară și certificări de calitate și mediu.
„Ofertantul trebuie sa demonstreze la data limită de depunere a ofertelor, că:
– a dus la bun sfârșit servicii similare, respectiv a gestionat sisteme de producere a energiei termice sau sisteme de producere energie electrică și a livrat energie termică către operatori SACET sau alți beneficiari, sau energie electrică către beneficiari in cantitate de minim 250.000 MWh/an – la nivelul a maxim 3 contracte;
– a realizat o investiție într-o unitate de cogenerare cu capacitate termica instalata de minim 25MWt sau a realizat o investiție într-o unitate/unități de producere energie termica din surse regenerabile de energie cu o capacitate de minim 10MWt”, scrie în caietul de sarcini al licitației.
Electrica SA este operator de distribuție și furnizare a energiei electrice în România și nu doar că nu a construit astfel de capacități de producție, conform solicitării din caietul de sarcini, dar nici măcar nu are în obiectul de activitatea de lucrări de construcție, conform actului constitutiv.
Abia în aprilie, la următoarea Adunare Generală a Acționarilor, pe lista de propuneri apare completarea cu activități secundare, inclusiv lucrările de construcții utilitare pentru electricitate.
Așa că Electrica a apelat la un terț pentru licitația de la Craiova – firma Bepco SRL din Brașov. Compania operează patru centrale de cogenerate la Brașov, dotate cu motoare cu gaz.
De ce s-a ales praful de CET 2 Craiova (Electrocentrale Craiova)
În octombrie 2021, Complexul Energetic Oltenia a anunțat divizarea societății prin externalizarea SE Craiova II, măsură cuprinsă în Planul de restructurare al companiei asumat de guvern și aprobat de Comisia Europeană. Noua societate înființată, Electrocentrale Craiova, prelua 23,8 milioane din capitalul social al CEO, 450 de salariați, iar acționariatul se menținea proporțional același ca la CEO.
- Ministerul Energiei (statul român) – 77,1%
- Fondul Proprietatea – 21,5%
- Electrocentrale Grup S.A. – 0,84%
- Societatea pentru Închiderea și Conservarea Minelor (ICM) – 0,44%.
În momentul divizării, CEO anunța că, după divizare, intrarea în acționariat a Consiliului Local Craiova „ar contribui semnificativ la asigurarea continuității alimentării adecvate a consumatorilor din municipiu și către societatea Ford SA”.
Acest lucru nu s-a întâmplat. În ianuarie 2023 au apărut și primele probleme. CEO a majorat prețul cărbunelui și nu a mai alimentat centrala de la Craiova.
„Când s-a măritat acest CET II, când s-a scos din CEO, s-a măritat fără zestre, fără niciun fel de zestre, în sensul că noi am solicitat nişte lucruri, ni s-au promis că se întâmplă şi, din păcate, nu s-au întâmplat aceste lucruri”, a spus Olguţa Vasilescu într-o ședință de Consiliul Local, din ianuarie 2023.
Ea a confirmat că au existat discuții despre intrarea Consiliului Local în acționariatul Electrocentrale Craiova.
„Dl. ministru (al Energiei, n. red) a făcut tot felul de încercări de a mă convinge ca să preluăm acest CET II să intre în patrimoniul municipalităţii, în sensul că să devină o companie, jumătate stat, jumătate municipalitate, în care să intre şi Termo Urban. Dacă acceptăm să intre în patrimoniul nostru cu totul, asta înseamnă că toată retehnologizarea ar trebui să o facem pe banii noştri şi este vorba de nişte sute de milioane de euro. Evident că nu am acceptat acest lucru, le-am spus: terminaţi-vă retehnologizarea, schimbaţi grupurile pe gaz şi după putem să discutăm de acel lucru”, a declarat primarul Craiovei în aceeași ședință de Consiliu Local.
Electrocentrale Craiova este unul dintre marii poluatori ai orașului, dar e esențială pentru furnizarea de apă caldă și căldură în municipiu și pentru uzina Ford Otosan. Soluția pentru continuarea activității sale, precum și pentru eliminarea poluării, părea găsită în iunie 2023 – construirea de capacități de producție de energie electrică și termică cu fonduri PNRR.
„Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, şi directorul general al Societăţii Electrocentrale Craiova, Dan Vasile, au semnat joi acordul de finanţare pentru proiectul „Capacităţi noi de producere energie electrică şi termică pe gaze naturale în cogenerare de înaltă eficienţă de 295 MW pentru Societatea Electrocentrale Craiova SA”, anunța ministerul Energiei pe 29 iunie 2023.
Valoarea proiectului era de 1,28 miliarde lei fără TVA, iar valoarea finanţării nerambursabile acordate din PNRR de aproape 826 milioane de lei fără TVA.
După aproape un an de la semnarea contractului, pe 4 martie 2024 a fost lansată licitația pentru atribuirea contractului de proiectare și execuție a lucrărilor.
Finanțarea care stătea la mâna autorităților a fost subiect de campanie electorală pentru PSD, la alegerile locale din 2024.
Doar că la licitația lansată de Electrocentrale Craiova su fost depuse cinci oferte, dar niciuna nu a fost considerată admisibilă. Licitația a fost anulată pe 8 noiembrie 2024.
Cu patru zile înainte de anularea licitației, ministrul Energiei din acel moment, Sebastian Burduja, declara că e o problemă cu timpul scurt acordat pentru implementarea proiectului.
„Marea problemă pe care o întâmpinăm este că termenul este foarte scurt. Grup pe gaz de o asemenea dimensiune să-l termini până se termină PNRR-ul va fi foarte dificil de făcut”, a declarat Sebastian Burduja.
Și a doua licitație a fost un eșec. În august 2025, presa a anunțat că producătorul de energie termică și electrică Electrocentrale Craiova din capitala Olteniei și Ministerul Energiei, care este și acționarul majoritar al companiei au hotărât încetarea ″amiabilă″ a contractului de finanțare.
Și așa s-au pierdut banii europeni.
Iar în anii în care s-a tot încercat găsirea unei firme care cu bani din PNRR să construiască o nouă capacitate de producție la Electrocentrale Craiova, compania s-a înglodat în datorii.
În decembrie 2025, Electrocentrale Craiova SA a intrat în insolvență. Compania a acumulat pierderi de aproximativ 657 milioane lei, cauzate în special de costurile certificatelor de CO2 și obligațiile de plată.
Electrocentrale Craiova SA va fi închisă în 2030, fiind exceptată de la regula stabilită pentru restul centralelor pe cărbune de către Comisia Europeană.
Credit neperformant de la EximBank
Compania Electrocentrale Craiova, deținută de Ministerul Energiei, a primit în 2024 de la Exim Banca Românească un credit de circa 350 de milioane de lei, garantat de stat.
Împrumutul era destinat asigurării continuității furnizării de agent termic în municipiul Craiova și altor activități operaționale ale societății. Creditul era acordat pe 12 luni, cu scadența pe 30 septembrie 2025.
Banii au fost folosiți pentru garantarea achiziției a 990.000 de certificate de dioxid de carbon de la Complexul Energetic Oltenia și a fost garantat cu ipotecă pe bunurile companiei, mobile și imobile.
Electrocentrale Craiova nu a restituit certificatele CO2 către CE Oltenia până la data prevăzută de contract, iar complexul energetic a executat contul de garanții.
Prin urmare, Electrocentrale Craiova trebuie să plătească acum creditul către Exim – a achitat deja aproximativ 75 de milioane de lei din el.
Electrocentrale Craiova a iscat un conflict între Ilie Bolojan și Olguța Vasilescu
Ilie Bolojan a fost acuzat de primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, că a refuzat să aloce suma de 350 de milioane de lei pentru reparaţii la grupurile energetice, motiv pentru care reţeaua a cedat, iar locuitorii şi producătorul de automobile Ford au rămas fără căldură de cinci ori în două săptămâni în decembrie 2025 și ianuarie 2026, de fiecare dată mai mult de 24 de ore.
În replică, premierul Bolojan a vorbit despre creditul neperformant al companiei Electrocentrale Craiova.
„Eu ştiu bine că la Craiova au fost alocate pentru un CET 168 de milioane de euro timp de patru ani de zile şi nu s-au făcut lucrări acolo. Bolojan i-a numit pe oamenii ăia în Consiliul de Administraţie sau am avut o responsabilitate directă pe tema asta? Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat împrumunt de 70 de milioane de euro de la Eximbank, pe care nu îl vor mai rambursa niciodată, tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti certificate de CO2 sau alte lucruri, nu au investit acolo? Adică, haideţi să discutăm foarte deschis lucrurile”, a declarat Ilie Bolojan, pe 23 ianuarie, la Digi24.
„Licitația pentru centrala în co-generare este în procedura de evaluare a ofertelor. Conform caietului de sarcini, termenul de finalizare este de doi ani de zile de la data obținerii autorizației de construire și va livra agent termic și către fabrica FORD Otosan”, a transmis Primăria Craiovam la solicitarea G4media. „Imediat după finalizarea procedurii de achiziție publică, vom decide dacă mai este nevoie și de alte investiții, în funcție și de propunerile concrete ale companiei declarată câștigătoare”.