Cu
programul corvetelor blocat și resursele fregatelor tip T22 la
limită, Forțele Navale Române apasă pedala de accelerație pe
„Planul B”. Șeful Statului Major al Forțelor Navale Române, viceamiralul Mihai Panait, dezvăluie detaliile programului SAFE: rachete de
ultimă generație NSM, sisteme antiaeriene Millennium și vânătoare
de mine britanice. Aceasta
e
noua arhitectură capabilă să asigure supraviețuirea flotei române
în fața unei forțe superioare numeric într-o Mare Neagră ce nu
mai este „lacul rusesc” la care visa Moscova la începutul
invaziei, dar de unde pericolul poate să vină oricând. De la mine
marine în derivă la bruiaj GPS, Panait explică felul în care
patrulează navele românești într-unul dintre cele mai periculoase
bazine maritime ale lumii.

Forțele Navale vor fi dotate în sfârșit cu arme moderne. FOTOGRAFII: Forțele Navale Române

Forțele Navale vor fi dotate în sfârșit cu arme moderne. FOTOGRAFII: Forțele Navale Române

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Adevărul: În ultimii cel puțin 20 de ani se vorbește tot mai des despre riscul transformării
Mării Negre într-un „lac rusesc”. Dincolo de retorica politică,
în ce măsură prezența persistentă a navelor rusești și zonele
de interdicție (A2/AD) afectează libertatea de navigație și
misiunile de patrulare ale Forțelor Navale Române?

Șef Stat Major Forțe Navale – Mihai Panaint: Forțele
Navale Române execută o paletă foarte largă de misiuni, fiecare
cu specificul și complexitatea ei. Categoria noastră de forțe
cuprinde structuri de luptă, de sprijin logistic și de comandă și
control în diferite garnizoane de la mare și de la fluviu, care,
printr-o bună organizare procedurală și operațională, contribuie
la consolidarea securității regionale și la asigurarea libertății
de navigație în zona de responsabilitate. Executăm, în mod
sistematic, acțiuni de monitorizare și de supraveghere a zonei
maritime și fluviale, atât în cooperare cu partenerii din sistemul
de apărare, ordine publică și securitate națională, cât și cu
statele aliate care au personal și capabilități dislocate în
regiune.

Pot
menționa faptul că, odată cu începerea războiului din
proximitate, misiunile de patrulare nu au fost afectate, ci, din
contră, au fost planificate în așa fel încât să acopere tot
spectrul de amenințări actuale. Pentru o supraveghere permanentă,
sunt implicate nave maritime și fluviale de luptă, precum și
elicoptere navalizate, care, în mod sistematic, monitorizează
raioanele maritime, fluviale și lagunare din zona de
responsabilitate. De la începutul conflictului din Ucraina, apele
Mării Negre au fost tranzitate în siguranță de peste 14.000 de
nave comerciale, în ciuda bruiajului GPS și pericolului de mine
aflate în derivă. De asemenea, în privința luptei împotriva
pericolelor de navigație, România face parte din Grupul operativ
pentru lupta împotriva minelor marine (MCM Black Sea TG), alături
de partenerii din Bulgaria și Turcia. Din cadrul grupării navale a
MCM BS fac parte dragoare maritime și vânătoare de mine care
contribuie la asigurarea libertății de navigație.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Această
temă a Mării Negre – „un lac rusesc” a fost foarte des
dezbătută înainte de invazia Ucrainei, Flota Rusă din Marea
Neagră jucând un rol important în executarea controlului mării.
Peninsula Crimeea, un portavion de nescufundat, servea ca bază
centrală pentru proiecția puterii și crearea unei zone de
interzicere a accesului naval în Marea Neagră. În primele zile ale
războiului, părea că totul merge așa cum fusese planificat. Flota
Rusă asigura controlul zonei de vest a Mării Negre, Insula Șerpilor
era sub stăpânire rusească, iar platformele de foraj maritim au
fost, de asemenea, ocupate.

Lansarea
barajelor de mine de către Ucraina pentru a interzice accesul în
portul Odessa a fost prima lovitură dată Flotei Ruse la Marea
Neagră, care nu a mai putut lansa operații de desant maritim.
Scufundarea crucișătorului „Moscova” în aprilie 2022 a
reprezentat un punct de cotitură în conflictul naval
ruso-ucrainean, semnalând pierderea controlului mării de către
Rusia. Aplicarea tacticilor asimetrice cu drone navale și aeriene de
către Ucraina a dus la o izolare a forțelor navale ruse în zona
Novorossiisk.

Forțele Navale Române colaborează excelent cu partnerii NATO

Forțele Navale Române colaborează excelent cu partnerii NATO

Între pericolul minelor ucrainene în derivă și cel rusesc

Cum
gestionează Forțele Navale echilibrul dintre misiunile de
monitorizare a minelor marine — un pericol real și prezent — și
nevoia de a menține o postură de descurajare în fața unei flote
adverse superioare numeric?

Forțele
Navale Române desfășoară permanent acțiuni de monitorizare și
supraveghere a traficului maritim în vederea asigurării libertății
de navigație. De la începutul conflictului de agresiune generat de
Federația Rusă împotriva Ucrainei și până în prezent, au fost
descoperite și neutralizate 149 de mine marine, dintre care opt de
către Forțele Navale Române. Încă din anul 2022, imediat după
începerea războiului și apariția pericolului de mine în derivă,
Forțele Navale Române au desfășurat misiuni de asigurare a
libertății de navigație în zona de responsabilitate cu 11 nave,
trei elicoptere IAR 330 Puma Naval, avioane aparținând SUA, Turciei
și Franței, patru nave ale Gărzii de Coastă, precum și un
elicopter al Gărzii de Coastă. În acest sens, au fost stabilite
rutele recomandate și au fost organizate grupuri de lucru
interinstituționale și cu operatorii economici, pentru dezvoltarea
înțelegerii și pregătirea acestora, în vederea reducerii tuturor
riscurilor.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Deteriorarea
mediului de securitate din regiune a impus o abordare comună în
contracararea amenințărilor nou-apărute, iar în acest sens, în
luna ianuarie a anului 2024, România a semnat Memorandumul de
înțelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea
minelor marine din Marea Neagră, alături de Bulgaria și Turcia.
Prin intermediul acestei inițiative, Forțele Navale Române și-au
reafirmat angajamentul față de consolidarea securității colective
în regiune și menținerea unei prezențe navale credibile și
eficiente.

Mai
mult decât atât, în contextul actual de securitate, Forțele
Navale Române s-au adaptat și au demarat programe de înzestrare
importante, dintre care menționez elicoptere cu capabilități de
luptă la suprafață, vehicule de asalt amfibiu, nave de patrulare
maritimă, vedete de intervenție pentru scafandri, sisteme V-BAT,
sisteme de lansare a rachetelor NSM, sistem de apărare antiaeriană
foarte apropiată, cu capabilități C-UAS și C-RAM.

De
asemenea, FNR au achiziționat două vânătoare de mine din clasa
Sandown, prin intermediul unui acord de tip guvern la guvern, între
România și Regatul Marii Britanii și al Irlandei de Nord, prin
care este sporită considerabil capacitatea de răspuns a țării
noastre în fața amenințărilor existente.

În
luna decembrie a anului 2025 s-a semnat, la sediul Ministerului
Apărării Naționale, contractul de achiziție a corvetei ușoare
din clasa Hisar de la Guvernul Republicii Turcia. Prin achiziția
acestei nave, Forțele Navale Române își completează inventarul
de platforme moderne, flexibile și complet interoperabile cu
capabilități similare aflate în dotarea partenerilor NATO.

Viceamiralul Mihai Panait conduce Forțele Navale Române

Viceamiralul Mihai Panait conduce Forțele Navale Române

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Eșecul
programului de corvete multifuncționale a lăsat un gol imens în
capacitatea de luptă la suprafață. În
condițiile în care e evident că fregatelor T22 le expiră resursele, care este
planul „B” pentru a asigura o prezență credibilă în larg până
la operaționalizarea noilor sisteme?

După
cum am menționat și anterior, Forțele Navale Române au în
derulare, în diferite etape, mai multe programe de modernizare și
înzestrare, menite să crească nivelul de operativitate al
structurilor.

În
ceea ce privește fregatele de tip T22, sistemul de propulsie al
navelor a trecut printr-un proces complex de modernizare. Astfel,
sistemul de propulsie de forță, compus din turbine Olympus, a
trecut printr-o reparație capitală, iar sistemul de propulsie de
croazieră a fost modernizat prin înlocuirea turbinelor Tyne cu
turbine ST40M.

De
asemenea, navele au fost andocate în șantierul naval din Constanța
pentru executarea unor lucrări de reparații, necesare pentru
menținerea și îmbunătățirea capacității lor operaționale.
Pentru
a rămâne relevante din punct de vedere operațional, fregatele T22
vor fi modernizate incremental prin instrumentul SAFE. Acestea vor fi
dotate cu rachete NSM, care vor conferi acestor platforme
posibilitatea de a executa lovituri împotriva țintelor navale
dincolo de linia orizontului. Protecția antidronă și a navelor va
fi asigurată prin montarea unui sistem modern antiaerian care
acoperă întreaga gamă de operații antidronă: detecție,
monitorizare și angajare
ținte, precum și a unor sisteme de apărare antiaeriană foarte
apropiată cu capabilități C-UAS și C-RAM (Millenium).

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Forțele
Navale Române își vor crește capabilitățile de luptă cu două
nave de patrulare maritimă și două vedete de intervenție rapidă
pentru scafandri, programe incluse în inițiativa europeană
„Readiness 2030”, utilizând instrumentul SAFE.
Mai
mult decât atât, Forțele Navale au devenit membre OCCAR începând
cu anul 2026, pentru achiziția a patru corvete multi-modulare,
proiect european dezvoltat sub egida PESCO.

Submarinele ne lipsesc enorm

Ar
fi achiziția unor submarine un pas uriaș pentru România? Cum ar
schimba reintroducerea armei sub-puse în dotarea noastră raportul
de forțe în bazinul pontic și cât de pregătit este personalul
actual pentru a trece de la o flotă de suprafață la una care
include din nou componente subacvatice?

Documentele
de fundamentare a programului de înzestrare cu submarine împotriva
amenințărilor de suprafață și subacvatice au fost inițiate în
anul 2022, însă, până în prezent nu au fost planificate în
bugetul Ministerului Apărării Naționale resursele financiare
pentru această achiziție.

Submarinul
reprezintă o capabilitate strategică foarte importantă. În acest
sens, la nivelul Forțelor Navale Române tradiția acestei arme este
continuată prin pregătirea la bordul submarinului „Delfinul”,
precum și prin participarea cu ofițeri și maiștri militari de
marină la cursuri și module de instruire la bordul submarinelor
partenerilor străini. Ulterior absolvirii cursurilor de acest tip,
personalul participant este implicat în procesul de adaptare a
actelor normative specifice deja existente la nivelul Forțelor
Navale Române și a elementelor doctrinare din domeniul folosirii în
luptă a submarinelor, precum și din perspectiva luptei împotriva
acestora. Printre colaborările în domeniul instruirii
submariniștilor români alături de militarii aliați, pot aminti
modulele de pregătire organizate de Forțele Navale ale Portugaliei,
la care participăm din anul 2023 și care cuprind inclusiv exerciții
realizate în imersiune la bordul submarinelor din dotarea acestora.
Programele de instruire organizate de Forțele Navale ale Portugaliei
continuă și în anul 2026, oferind în continuare oportunități
valoroase pentru perfecționarea personalului nostru. În același
timp, Forțele Navale Române rămân angajate în pregătirea
constantă a personalului în domeniul luptei antisubmarin,
componentă esențială pentru o marină care își desfășoară
activitatea în cadrul Alianței Nord-Atlantice și contribuie activ
la îndeplinirea misiunilor acesteia.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Ce ne rezervă SAFE

Referitor
la echipamentele ce urmează a fi primite prin programele de
asistență (SAFE), cum vor fi acestea integrate în structura
existentă? Există riscul ca aceste dotări să fie doar soluții
temporare, peticeli, sau ele reprezintă nucleul unei noi
arhitecturi de senzori și armament? Ce
primim concret prin aceste programe și, mai important, ce nu primim,
dar ar fi critic pentru apărarea litoralului românesc în următorii
2 ani?

Programul
SAFE pentru Forțele Navale cuprinde o serie de echipamente care stau
la baza planurilor de modernizare a FNR pe termen mediu. Aceste
programe cuprind:


Navă de patrulare maritimă
– dotarea cu 2 nave de patrulare maritimă, propus în cadrul
programului Readiness 2030, cu finanțare prin instrumentul SAFE
(Security
Action for Europe);


Vedetă de intervenție rapidă pentru scafandri
– prevede dotarea cu 2 nave de intervenție rapidă pentru
scafandri, propus în cadrul programului Readiness 2030, cu finanțare
prin instrumentul SAFE (Security
Action for Europe);


Sisteme de lansare a rachetelor NSM
– prevede dotarea unui număr de 7 nave din Forțele Navale cu
sisteme de lansare ale rachetelor navă-navă NSM, propus în cadrul
programului Readiness 2030, cu finanțare prin instrumentul SAFE
(Security
Action for Europe);


Sistem de apărare antiaeriană foarte apropiată, cu capabilități
C-UAS și C-RAM
(Millennium) ce prevede dotarea navelor cu sisteme de apărare
apropiată (CIWS Close In Weapon System), cu finanțare prin
instrumentul SAFE (Security
Action for Europe).

Prin
aceste programe, FNR pun fundația unei noi arhitecturi de senzori și
armament. Racheta NSM care va sta la baza capabilităților de lovire
anti-navă și nu numai, reprezintă vectorul ales de către FNR
pentru modernizarea tuturor platformelor navale importante ale
Marinei Militare. Aceste soluții vin în completarea capabilităților
existente și au ca scop atât creșterea capacității de luptă
existente cât și asigurarea unei arhitecturi viitoare coerente de
apărare națională.

Viceamiralul Mihai Panait

Viceamiralul Mihai Panait

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Avem
bateriile de coastă NSM (Naval Strike Missile) – un salt
tehnologic major. Totuși, dispunem de suficiente platforme de
lansare și de un sistem de cercetare-supraveghere (radar/drone) care
să le permită acestor rachete să lovească la distanța lor maximă
de operare?

Forțele
Navale Române desfășoară numeroase programe de înzestrare și de
modernizare, printre acestea se numără și cele din instrumentul
SAFE, precum achiziția a șapte sisteme de instalații mobile de
lansare rachete anti-navă (NSM – Naval Strike Missile), care
vor fi instalate la cele două fregate T22R, la două nave purtătoare
de rachete, precum și la corveta HISAR și cele două nave de
patrulare maritimă care vor intra în dotare sau care vor fi
achiziționate. Cel de-al optulea sistem NSM va fi primit prin
programul de asistență FMS (Foreign Military Sales) și este
destinat pentru cel de-al treilea NPR, care va fi livrat în primul
semestru din acest an.


Avertismentul fondatorului forțelor de elită din România: Nu rachetele iraniene sunt marea problemă, altul este pericolul

Programul
prevede dotarea Forţelor Navale și cu un sistem de instalații
mobile de lansare rachete anti-navă moderne, destinat apărării
comunicațiilor maritime proprii, respingerii, neutralizării,
distrugerii navelor de luptă inamice. Vorbim despre patru platforme
mobile, conținând fiecare câte un lansator cu patru rachete
containerizate, două platforme mobile autopropulsate cu centrul de
comandă-control și două platforme mobile de transport rachete cu
sistem de încărcare-descărcare.

Veriga slabă a marinei militare

Dacă
ne uităm la arsenalul actual, care este „veriga cea mai slabă”
în acest moment? E cumva vorba de apărarea anti-aeriană a navelor, de
capabilitățile de luptă anti-submarin sau de lipsa unor nave de
patrulare de tonaj mediu?

Dacă
ar fi să vorbim despre o verigă mai vulnerabilă, aceasta este
legată de faptul că o parte din tehnica pe care o deservim este
învechită. Este o realitate cu care ne confruntăm de ceva timp și
pe care o abordăm în mod responsabil.

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În
același timp, vreau să subliniez faptul că personalul FNR a reușit
să mențină aceste capabilități operaționale și să își
îndeplinească misiunile cu succes, iar experiența și pregătirea
militarilor a compensat, de multe ori, limitările tehnice.

Pe
de altă parte, această situație este în curs de remediere.
Reiterez faptul că avem în derulare, în diferite stadii, programe
de înzestrare și modernizare, menite să aducă în dotarea FNR
platforme și sisteme moderne, adaptate cerințelor actuale ale
mediului de securitate. Aceste programe reprezintă un pas esențial
pentru consolidarea capabilităților navale și pentru asigurarea
unei prezențe navale eficiente, dintre care amintesc: 

  • Remorchere
    maritime – programul prevede achiziția a trei nave, iar
    contractul a fost semnat;
  • Vehicule
    de asalt amfibiu – AAV7 – contract în derulare cu termen de
    livrare anul 2027, pentru achiziția a 65 de astfel de vehicule –
    finanțare de la bugetul de stat;
  • Două
    elicoptere pentru lupta la suprafață H215M – contract în
    derulare, cu termen de livrare anul 2029 – finanțare de la
    bugetul de stat;
  • Sisteme
    V-BAT – achiziția unui sistem cu patru UAV-uri, cu decolare pe
    verticală pentru folosirea la bordul navelor – finanțare din
    fonduri externe nerambursabile;
  • Submarin
    împotriva țintelor de suprafață și subacvatice – prevede
    dotarea Forțelor Navale cu două submarine cu finanțare de la
    bugetul de stat după anul 2037;
  • Autovehicule
    tactice blindate ATBTU – program în comun cu celelalte categorii
    de forțe, prevede dotarea cu 132 ATBTU pentru FN;
  • Sisteme
    de rachete antiaeriene cu bătaie apropiată/rază foarte scurtă de
    acțiune, portabil MANPAD – MISTRAL 3 – programul presupune
    dotarea FN cu un număr de 69 de sisteme MISTRAL 3 și 276 de
    rachete;
  • Radar
    dirijare aeronave – programul prevede achiziția a două complete
    dirijare aeronave, ce vor fi instalate la bordul fregatelor „Regele
    Ferdinand” și „Regina Maria”;
  • Programul
    European Patrol Corvette – EPC – program militar comun european,
    derulat sub egida EDA, prin mecanismul PESCO, ce presupune
    dezvoltarea următoarei generații de corvetă europeană, o navă
    modulară și versatilă;
  • Modernizarea
    navelor purtătoare de rachete, fregatelor, dragoarelor maritime,
    corvetelor, precum și a navei
    de
    Sprijin Acţiuni Maritime „Constanţa”.

image

Putem
avea cele mai moderne nave, dar cine le va opera? În contextul în
care atractivitatea carierei militare este în scădere, cum reușiți
să păstrați specialiștii, iar aici mă gândesc și la inginerii, operatorii radar și alți experți care sunt
curtați de sectorul privat?

Pentru
Forțele Navale Române, resursa umană este cea mai importantă.
Putem avea tehnică și echipamente de ultimă generație, însă
fără oameni bine pregătiți, dedicați și profesioniști, acestea
nu vor putea fi valorificate la adevăratul lor potențial. Marinarii
noștri sunt cei care dau valoare acestor capabilități.

Suntem
conștienți de faptul că, în prezent, piața muncii este din ce în
ce mai competitivă, iar specialiștii sunt căutați inclusiv în
sectorul privat. Tocmai de aceea, FNR acordă o atenție deosebită
formării, dezvoltării și menținerii personalului. Le oferim
militarilor oportunități de pregătire profesională, prin
participarea la misiuni și exerciții internaționale, precum și la
cursuri de formare și specializare, alături de partenerii NATO și
UE.

În
același timp, cariera militară oferă elemente cu care puține
domenii pot concura, dintre care amintesc stabilitatea profesională,
oportunitatea de a contribui direct la securitatea națională,
precum și provocările și oportunitățile multiple oferite de
diversitatea și complexitatea domeniilor din FNR (scafandri, piloți,
hidrografi, etc.). Spiritul camaraderesc, disciplina și valorile
militare sunt factori care îi determină pe militari să rămână
și să își formeze o carieră de succes în cadrul Forțelor
Navale Române.

image

Cum putem apăra Neptun Deep

S-a
vorbit foarte mult, iar însuși domnul general Gheorghiță Vlad s-a referit la faptul că România ar putea să aibă probleme în ce
privește apărarea infrastructurii critice din Marea Neagră, de la
Neptun Deep și până la conductele submarine care aduc gazele în
țară din zona platformelor noastre maritime. Cât de complicată
este situația și ce rezolvare ați vedea?

Pentru
a exemplifica pericolul la adresa infrastructurii critice naționale
aș dori să fac o paralelă cu amenințările prezente acum în
Marea Baltică. În septembrie 2022, Conductele Nord Stream au fost
avariate în urma unor explozii masive care au distrus trei din cele
patru gazoducte. Un an mai târziu, în luna octombrie, gazoductul
Balticonector și un cablu de date adiacent între Estonia și
Finlanda au fost avariate de o navă prin tragerea ancorei peste
gazoduct.

De
asemenea, cablul de date Sea Lion 1 (între Finlanda și Germania) a
fost secționat în noiembrie 2024 aproape în același timp cu
cablul BSC East West (Suedia-Lituania) de o navă. Un petrolier a
secționat în ziua de Crăciun 2024 cablul de alimentare electrică
East link 2 între Finlanda și Estonia împreună cu alte 2 cabluri
de date. Cablul de date Ventspils – Gotland dintre Suedia și
Lituania a fost avariat în ianuarie 2025.

Țările
riverane Mării Baltice au luat câteva măsuri la nivel național
cum ar fi: restricții de navigație pentru „flota fantomă” a
Rusiei, efectuarea de inspecții pe navele civile care au defecțiuni
tehnice suspecte (instalația de ancorare) și au promovat legi care
obligă agenții economici să anunțe imediat defecțiuni ale
infrastructurii critice maritime.

La
nivel NATO a fost lansată Operația Baltic Sentry care are ca scop
monitorizarea navelor suspecte în Marea Baltică precum și crearea
Task Force X care are ca scop supravegherea permanentă a
infrastructurii critice cu ajutorul dronelor de suprafață și a
submarinelor.

La
nivel național, în cadrul inițiativei regionale MCM Black Sea
dintre România, Bulgaria și Turcia, au fost inițiate demersuri
pentru lărgirea cadrului operațiunilor militare prin
înglobarea misiunii de protecție a infrastructurii critice
submarine ca misiune de bază a acestei grupări. Extinderea TF X sau
a Baltic Sentry în Marea Neagră nu este exclusă la nivel aliat.

Prin
executarea activităților de monitorizare și patrulare, precum și
prin desfășurarea exercițiilor și misiunilor specifice, Forțele
Navale Române asigură o prezență permanentă pe mare și pe
fluviu și furnizează imaginea maritimă recunoscută în vederea
întăririi securității în zona de responsabilitate și în
regiunea Mării Negre.

România poate fi desemnată hub de securitate la Marea Neagră

Comisia
Europeană susține crearea unui hub de securitate la Marea Neagră,
iar România ar putea găzdui acest centru strategic. Ce atuuri avem
și ce ne lipsește pentru a fi desemnați hub la Marea Neagră, dar
și care ar fi semnalele privind posibila desemnare a României?


Avertisment sumbru al generalului care a adus SUA în România: Sunt convulsiile de dinaintea unui nou război mondial

Statul Major
al Apărării și Ministerul Apărării Naționale, prin Forțele
Navale Române, vor susține componenta de apărare propusă la
nivelul Uniunii Europene și vor depune eforturile necesare pentru
crearea cadrului optim pentru găzduirea oricărui tip de structură
care va contribui la consolidarea nivelului de securitate în
regiune.

Forțele
Navale Române dețin expertiza
necesară pentru realizarea unei supravegheri constante a zonei
economice exclusive, prin realizarea unei imagini maritime
recunoscute care cuprinde toate navele militare sau civile din zona
de responsabilitate. Totodată, acestea reprezintă singura
instituție de stat din România care are mijloace de monitorizare a
conductelor submarine până la adâncimi de 400 de metri. În plus,
suntem membri ai rețelei de transmitere date clasificate al UE –
CISE (Common Information Sharing Environment) și avem capacitatea de
a introduce imaginea maritimă recunoscută în această rețea.

Dacă
revenim la paralela cu Marea Baltică, observăm că cele mai multe
reacții pentru protejarea infrastructurii critice subacvatice au
fost coordonate de către forțele navale ale statelor riverane.

Nu
pot să nu vă întreb despre riscurile pe care le-ar prezenta o
ipotetică viitoare învecinare cu Rusia, pornind de la scenariul în care rușii ar ajunge la Gurile Dunării. Cum am putea
contracara „hărțuielile” lor, războiul hibrid, dar și
într-un caz extrem un atac pe Dunăre sau la Marea Neagră (iar aici
vreau să atingem și situația flotilei pe Dunăre)?

Forțele
Navale Române sunt pregătite pentru orice fel de scenariu. Armata
României este o armată NATO, interoperabilă și adaptată la
standardele Alianței din care țara noastră face parte. Zi de zi,
ne instruim și ne pregătim pentru a răspunde rapid și eficient
oricărei provocări. Suntem aproximativ 8.000 de bărbați și femei
în Forțele Navale, care ne dedicăm priceperea și resursele pentru
a menține un nivel ridicat în rândul structurilor din care facem
parte. Dispunem de peste 100 de nave, dintre care aproximativ 40 de
luptă la mare și la fluviu, trei elicoptere, un divizion de rachete
de coastă, un centru de scafandri, o direcție hidrografică
maritimă, un regiment de infanterie marină, precum și de un centru
de instruire, simulare și evaluare, care vine în sprijinul tuturor
structurilor luptătoare cu diferite scenarii și situații de
conflict. Având acest instrument la îndemână, avem șansa de a ne
instrui militarii încă de la baza carierei pentru a fi în măsură
să își îndeplinească misiunile și să își desfășoare
activitățile specifice într-un cadru procedural bine stabilit.

Mai
mult decât atât, planurile Forțelor Navale Române au în vedere
numeroase proiecte de dezvoltare și de modernizare, elemente care
vin în sprijinul resursei noastre umane, atât din punct de vedere
al cartiruirii, cât și din cel al capacității de luptă.
Platforma de învățământ de marină cuprinde o academie navală,
o școală militară de maiștri militari, un colegiu național
militar, precum și o școală de instruire interarme, structuri care
ne obligă continuu să investim în viitor, în tinerii ofițeri și
maiștri militari, în studenții și elevii militari, cadeții
noștri.

În
ceea ce privește Flotila Fluvială, până la acest moment au fost
încheiate lucrările de modernizare a sistemelor de propulsie și
energetice la vedetele blindate, s-au încheiat lucrările de
reparații capitale la două monitoare, cel de-al treilea fiind
andocat în șantierul naval. De asemenea, cele 12 vedete fluviale
din dotarea Flotilei Fluviale vor intra într-un amplu proces de
reparații capitale și modernizare, începând cu anul 2026. Aceste
forțe asigură securitatea zonei fluviale și lagunare de
responsabilitate.

Motive de „insomnie”

Există
motive ce țin de situația marinei care v-ar ține noaptea treaz și v-ar da insomnii?

Responsabilitatea
conducerii
Forțelor Navale Române implică, în mod firesc, o preocupare
permanentă pentru siguranța personalului și pentru capacitatea FNR
de a răspunde eficient oricărei provocări, în contextul
degradării mediului de securitate. Cu toate acestea, ceea ce oferă
încredere și echilibru este nivelul ridicat de pregătire al
militarilor noștri.

Profesionalismul
personalului din Forțele Navale Române a fost demonstrat în mod
constant în ultimii ani, inclusiv prin misiunile desfășurate
pentru neutralizarea în siguranță a minelor marine și a dronelor
identificate în zona de responsabilitate. De asemenea, deținerea
comenzii grupărilor navale NATO reprezintă o confirmare a nivelului
nostru de pregătire și a încrederii partenerilor noștri.

În același
timp, suntem conștienți că mediul de securitate este dinamic și
impune o adaptare continuă. Din acest motiv, FNR continuă procesul
de instruire, perfecționare și adaptare a strategiilor și
procedurilor la realitățile actuale, pentru a menține un nivel
ridicat de pregătire. Încrederea în oameni, în pregătirea lor
rămâne fundamentul care ne permite să ne îndeplinim misiunile cu
responsabilitate și determinare.

Forțele
Navale Române au participat cu succes, în Marea Mediterană, cu
fregatele „Regele Ferdinand” și „Regina Maria” la Operația
UE EUNAVFOR MED IRINI, respectiv la Operația NATO SEA GUARDIAN,
precum și la Operația EUFOR ALTHEA, cu un pluton format din 30 de
militari din cadrul Regimentului 307 Infanterie. Totodată, din anul
2024, România face parte din Grupul operativ pentru combaterea
minelor din Marea Neagră, alături de Bulgaria și Turcia, iar în a
doua jumătate a anului 2025, timp de șase luni, Forțele Navale
Române au asigurat comanda grupării navale din care au făcut parte
și puitorul de mine și plase 274 „Viceamiral Constantin Bălescu”
și vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu”.

Totodată,
Forțele Navale Române au participat cu nave și personal la
exerciții multinaționale în Marea Neagră, în zona lagunară și
pe Fluviul Dunărea, sub comandă națională sau aliată. Printre
acestea se numără exercițiile SEA SHIELD, POSEIDON, SABER
GUARDIAN, EP MCM DIVE, SEA BREEZE, BREEZE și BALTOPS.

Da, există
motive care mă țin noaptea treaz, deoarece în cadrul Forțelor
Navale Române activitățile se desfășoară zi și noapte, 24 de
ore din 24.