Noua grenadă M111 FOTO US Army
Armata SUA a prezentat, luna trecută, prima sa grenadă letală nouă de la Războiul din Vietnam încoace, o armă din plastic care folosește unde de șoc în loc de șrapnel pentru a ucide inamicii. Noua grenadă, numită M111, devine alegerea armatei SUA pentru luptele urbane, atunci când trupele trebuie să elibereze zone interioare pentru a cuceri și a menține controlul asupra teritoriului, pentru că riscul de daune colaterale este mai mic.
Este prima grenadă nouă introdusă pentru forțele americane din 1968, când MK3A2 a intrat în luptă în timpul Războiului din Vietnam. Această muniție a fost retrasă în anii 1970 deoarece conține azbest, ale cărui fibre minuscule se pot depune în plămâni, ducând la boli fatale, inclusiv cancer, scrie CNN.
Retragerea sa i-a lăsat pe soldați cu grenada principală actuală, M67, care aruncă șrapnel în toate direcțiile atunci când explodează, putând ucide sau răni persoane neimplicate sau forțe aliate atunci când este deviată de obiecte solide din metal sau beton sau penetrează pereți subțiri.
Utilizarea undelor de șoc, sau a suprapresiunii de explozie (BOP), ucide sau imobilizează inamicii prin forța exploziei, vaporizând învelișul exterior din plastic al armei.
Trupele aflate în afara unei zone închise pot arunca noua grenadă în acea zonă, iar inamicii nu se pot ascunde în spatele pereților interiori, a mobilierului sau a aparatelor pe care șrapnelul s-ar putea să nu le poată străpunge, a explicat armata.
„O grenadă care utilizează BOP poate curăța rapid o încăpere de combatanți inamici, lăsându-i fără niciun loc unde să se ascundă, asigurând în același timp siguranța forțelor aliate”, a declarat col. Vince Morris, manager de proiect pentru programul Picatinny Arsenal din New Jersey.
„Când unda de înaltă presiune lovește pe cineva, aceasta comprimă și decomprimă violent țesutul”, explică o fișă informativă a armatei. „Timpanele, plămânii, ochii și tractul gastro-intestinal sunt cele mai expuse riscului de ruptură și leziuni grave în urma exploziilor de mică amploare”, arată descrierea noii grenade. Undele de șoc mai puternice pot provoca leziuni cerebrale sau chiar amputarea membrelor, se adaugă în document.
Grenada este alimentată cu RDX, un material exploziv utilizat pe scară largă de armata SUA de zeci de ani.
Armata a dezvoltat noua muniție cilindrică, de dimensiunea palmei, în urma experienței acumulate în războaiele anterioare din Orientul Mijlociu, a declarat Morris în comunicatul Armatei.
„Una dintre lecțiile cheie învățate din luptele urbane din Irak a fost că grenada M67 nu era întotdeauna instrumentul potrivit pentru această misiune. Riscul de a ucide propriii soldați de cealaltă parte a zidului era prea mare”, a spus el.
Grenada cu fragmentare M67 nu va dispărea. Trupele o vor purta în continuare pentru a o folosi pe teren deschis „pentru a maximiza efectele letale ale fragmentației”, se mai arată în comunicat. Soldații vor avea M111 doar pentru utilizare în interior.
M67, de mărimea unei mingi de baseball, a fost introdusă alături de MK3A2 în 1968. A urmat modelului M26, introdus la începutul anilor 1950, și legendara Mk 2 – numit grenada „ananas” datorită aspectului său – care a fost introdus în Primul Război Mondial și utilizat pe parcursul celui de-al Doilea Război Mondial și după aceea.
Între timp, Corpul de Marină al SUA achiziționează, de asemenea, o altă grenadă BOP, modelul M21, de la producătorul norvegian Nammo, conform datelor privind contractele guvernului SUA.
Armata SUA și alte forțe armate dispun de o armă similară, o grenadă termobarică, cunoscută și sub denumirea de muniție combustibil-aer. Aceasta eliberează o ceață de combustibil în aer și apoi o aprinde, generând o undă de șoc și o minge de foc care creează un efect de vid, aspirând oxigenul din zona exploziei.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent