Greg Scărlătoiu, românul care a fost consilier în timpul primei administrații Trump, explică, în cadrul unui interviu pentru „Adevărul”, cât de mare e riscul ca SUA să iasă din NATO, ce e de făcut în cazul Iranului și de ce e România neîndreptățită, dar și ce e de făcut.
Greg Scărlătoiu a fost consilierul lui Trump pe probleme ce țin de Coreea de Nord
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Adevărul:
Donald Trump i-a atacat în mai multe rânduri pe aliații europeni,
iar într-un interviu pentru The Telegraph a spus cu subiect și
predicat că ia în calcul retragerea SUA din NATO. În ce măsură e
doar o frustrare sau chiar există riscul să-și ducă amenințarea
până la capăt?
Greg
Scărlătoiu: Eu
zic că acest risc totuși nu există, n-aș spune că este un risc major. Eu cred că avem în continuare o mulțime de oameni
foarte bine pregătiți de ambele părți ale Oceanului Atlantic, experți care
înțeleg foarte bine importanța alianței și care știu care sunt mizele. Se știe că America, și Europa depind
de această alianță pentru supraviețuire, practic. Așa că, dacă mă întrebați pe mine, eu zic că,
în pofida acestor declarații bombastice și foarte emoționale,
alianța va fi în continuare în regulă, iar Donald Trump nu va trece în niciun caz la măsuri
extreme.
Cine are dreptate, cine greșește
Trump
reclamă faptul că aliații europeni nu l-au ajutat în Iran. Are
dreptate să-și verse năduful sau cine a greșit aici, de fapt?
Într-adevăr, și eu
cred că s-au făcut câteva greșeli. Vorbind de Iran, este o țară cu
populație tânără și bine educată, cu oameni care au luat atitutine împotriva
conducerii sale. Și au ieșit oamenii în stradă pentru că nu mai
vor această dictatură nazist-islamistă pe care o au. Însă
America nu a intervenit imediat, ci a lansat aceste operațiuni mai
târziu. Eu zic că asta a fost o greșeală importantă. După asta, de la
Washington s-au redus operațiunile de transmisie a informației către populația Iranului, mă refer la Vocea Americii și nu numai. Iranienii chiar ar avea nevoie de Vocea
Americii și de campanii de informare, exact așa cum aveam și noi nevoie pe vremea
Războiului Rece. Iar acum, în altă ordine de idei, în ce privește aliații. Sincer, consider că trebuia să discutăm cu aliații mai din timp, nu doar acum. Cu siguranță ar fi trebuit să o fi făcut din vreme. Să le explicăm ce facem, de ce facem asta, ce se întâmplă, iar după asta să le cerem ajutorul. Pentru că este un conflict totuși
inițiat de America. Nu critic, astea sunt faptele. Deci este foarte
greu să le spui că „domnule, sunteți de vină că nu interveniți
să ne ajutați acum” după ce că nu ne-am consultat cu europenii.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
România nu e în cărți
În
ultimele luni, relațiile României cu SUA par să se fi îmbunătăți,
dovadă că și președintele Nicușor Dan a fost la Washington, la Consiliul
pentru Pace. Cum vedeți asta de la Washington?
Îmi
pare foarte rău că România nu primește niciun fel de credit
pentru tot ceea ce face și pentru modul în care ajută America în această campanie. Asta e cu adevărat nedrept! Despre
România nu se vorbește aici aproape deloc. Vă spun, nu, nu se vorbește absolut deloc. Nu,
nu. Președintele Dan a făcut o chestie normală, a fost
invitat de președintele Statelor Unite să vină la Washington, a venit, s-a comportat foarte
bine, a fost ireproșabil… Ne ajutăm aliații americani, cum să spun… Și totuși, nu primim niciun fel de
credit pentru ce facem. Nu este corect.
Vorbind
din perspectiva României, ce ar trebui făcut pentru a deveni poate
mai vizibili, de ce nu mai importanți, pentru SUA?
Neefiind
diplomat român, nu pot să dau sfaturi din perspectivă diplomatică.
Fiind parte din diaspora românească, pot să dau sfaturi privind lucrurile din această perspectivă Sigur,
trebuie să fim mai activi. Trebuie să găsim contacte importante în
Congresul american și în reprezentanța politică din alte părți.
Și asta este de asemenea foarte important. România face oricum foarte mult. România este
un aliat de mare nădejde pentru Statele Unite. Aș spune chiar că România, în momentul
de față, face tot ce se poate. Comparat cu alte țări din NATO și
din Uniunea Europeană, eu zic că România face mult, foarte mult. Însă,
din păcate, nu primim creditul care ni se cuvine. Aici ar trebui
lucrat mai mult, mai cu seamă că pe de altă parte practic facem tot ce trebuie: ne-am
deschis spațiul aerian, le-am oferit baze aeriene militare și așa
mai departe. Însă, din punctul de vedere al relațiilor…
acolo trebuie lucrat mai mult. Nu știu, diplomații, societatea
civilă, noi, cei din diaspora, cred că toți trebuie să facem mai mult, să ne implicăm serios.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Sfaturi pentru Donald Trump
Ați
fost consilierul lui Donald Trump în primul mandat. Dacă mâine
v-ar cere un sfat însuși Donald Trump sau Marco Rubio, JD Vance sau
alți oficiali importanți americani, ce le-ați spune?
În ce privește conflictul din Iran, le-aș spune că acest război trebuie terminat cât mai repede. Strâmtoarea
Hormuz trebuie redeschisă, războiul trebuie terminat. Marea problemă
este că, pentru a termina acest conflict, este foarte probabil să fie nevoie de trupe la
sol. Sigur, avem în jur de 10.000 de militari acolo, infanterie marină, trupe aeroportate…
Asta va fi o problemă. Și de fapt este o lecție care trebuia învățată de
mult, trebuia învățată încă din Irak sau măcar din Afganistan.
Care
era lecția ce ar fi trebuit învățată la Washington?
Sigur,
învingi în etapele inițiale ale conflictului, însă în momentul
în care războiul se transformă într-un conflict de gherilă, începi să
pierzi trupe. Și atunci publicul american, votantul american nu te
mai sprijină. Asta-i marea problemă. Deci sfatul meu, ca să rezum,
ar fi: am început acest conflict, trebuie terminat foarte repede. Sigur,
este o administrație care nu poate fi privită ca responsabilă pentru tot răul, pentru această viziune realistă a politicii internaționale. Asta
este putere, este proiectată, asta funcționează. Însă, în
același timp, elementele liberale ale sistemului
internațional nu trebuie uitate. Deci schimbarea din interiorul țării este foarte importantă și în Iran, și în Coreea de Nord, și
în alte părți. Asta nu trebuie să uităm nici măcar o clipă. De asemenea, cooperarea
internațională, multilateralismul nu trebuie uitate. Sigur, acum ne
supărăm pe aliați, însă aliații au fost cu noi. Noi românii,
buni, răi, așa cum suntem, am fost și în Afganistan, iar acolo ne-au murit
oameni, nu? N-a fost un război românesc, însă am murit efectiv
pentru ei, pentru aliații noștri. Nu degeaba suntem foarte respectați,
apropo, de soldații americani peste tot pe unde am fost. Eu chiar vorbesc
foarte mult cu multiple ramuri militare americane și vă pot spune că ei ne apreciază în mod deosebit, că îi apreciază pe militarii români cu care au colabrat.
Ce riscă americanii
Spuneți că ați sfătui administrația Trump să încheie războiul cât
mai curând. Care ar fi alternativa, riscurile?
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Sfatul
simplu este: trebuie să terminăm acest conflict foarte curând.
Publicul american încă mai rezistă, votantul american rezistă. Prețul mediu al benzinei în Statele Unite este de 4 dolari la galon, deci pentru 3,8
litri. Asta înseamnă cam un dolar la litru. Sigur, nu pare deloc mult privit din România și din Europa, însă aici depinzi enorm de
combustibil pentru tot, pentru orice faci. Și nu depinzi numai pentru transportul personal, ci
pentru tot, pntru bunurile zilnice, iar costul vieții va crește. Este o
situație care nu poate să mai continue mult timp. Americanul de rând e un om
de treabă, dar acum își cam dă seama că în ultima vreme costul
vieții crește, sacrificii mari se fac… Important este să
încheiem acest conflict cu succes, să câștigăm, să deschidem
strâmtorile, să deschidem accesul spre comerț și energie. Pe de
altă parte, este esențial ca Iranului să nu i se permită să nu aibă un program nuclear.
A fost un bombardament de succes anul trecut, s-a spus că au fost
distruse capacitățile iraniene. Acum unde este combustibilul nuclear?
Nu știm. Vedem că au și rachete balistice. Probabil le au și din
China, din Rusia, în special din Coreea de Nord. Nu le-au terminat.
Încă le mai trag și în aliați, cum am văzut acum. Și da, vorbim de o schimbare de regim, dar nu-i suficient să spui că ai decapitat
regimul de 3, 4, 5 ori. Este același regim acolo, dacă nu mai rău decât înainte.
Iar
dacă ar fi să dați un sfat autorităților de la București?
România
are nevoie de relații publice mai bune. Asta-i situația. E foarte
simplu, nu-i greu. Foarte simplu. Deci să nu fim axați numai pe
evenimente legate de ce-am făcut și ce-am fost în secolul XIX, să
înțelegem situația actuală, să ne concentrăm pe relația cu
Statele Unite și pe ceea ce România a făcut în ultima vreme, că
sunt mulți ani de zile de când s-a terminat Războiul Rece. Și mă
gândesc și la tot ce-am făcut ca să susținem America ca un
aliat, prieten de mare încredere, practic de 30 de ani. Deci pe
astea trebuie mizat.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Și
aici ar fi de discutat, pentru că există și percepția că America
nu a fost capabilă să-și apere aliații din zona arabă de
rachetele Iranului. România, care a fost și ea deja amenințată
direct de Teheran trăiește periculos, așa că întrebarea e dacă
ne-am putea baza pe americani?
Da,
dar totuși cred sincer că Iranul nu este serios în ceea ce
privește această amenințare. În același timp, clar, altă
problemă este că a fost subestimată capacitatea Iranului de a lovi
ținte americane și nu numai din alte țări. Deci, cum să spun…
nu e o problemă pentru Coreea de Sud când aduci sisteme antirachetă
din Coreea de Sud în Orientul Mijlociu.
Dar
pentru Statele Unite este o problemă majoră?
Coreea
de Sud își are propriile sisteme. Trebuie să aduci un portavion,
Tripoli, din Japonia, cu infanterie marină, cu celelalte capacități.
Deci este clar că planificarea nu a fost corespunzătoare. Dacă în
momentul în care deja ai lansat conflictul și trebuie să aduci
capacități practic defensive din alte părți, ai o problemă.
Vorbesc cu prieteni care trăiesc în Orientul Mijlociu, primesc
mesaje pe telefonul mobil. Îmi zic că de o jumătate de oră, de 10 minute, că acum 30 de
secunde, că fix acum explodează o rachetă… Deci este cât se poare de clar că
ceva s-a întâmplat acolo. Capacitățile defensive, în special, nu
sunt adecvate, iar capacitatea ofensivă a Iranului a fost
subestimată.
Cine este Greg Scărlătoiu
Politologul american de origine română Greg Scărlătoiu este CEO al Comitetului pentru Drepturile Omului din Coreea de Nord (HRNK) din Washington, D.C. A fost consilierul administrației Trump, în primul mandat, pe probleme ce țin de Coreea de Nord. Este profesor la Universitatea de Studii Internaţionale Hankuk din Seul, precum și instructor și coordonator al clasei Peninsula Coreeană și Japonia la Institutul de Servicii Externe al Departamentului de Stat al SUA (FSI). Scărlătoiu este vicepreședinte al Consiliului Internațional pentru Studii Coreene (ICKS). Înainte de HRNK, el a activat în cadrul Institutului Economic Coreean (KEI) în Washington, D.C. Are mulți ani de de experiență în dezvoltarea internațională, pe proiecte finanțate de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, Banca Mondială și Banca Asiatică de Dezvoltare.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Timp de 15 ani, Scărlătoiu a scris și difuzat săptămânal emisiunea în coreeană „Scarlatoiu Column”, care a fost transmisă de Radio Asia Liberă pentru Coreea de Nord. Expert în probleme coreene, Scărlătoiu este invitat frecvent la CNN, BBC, Al Jazeera, Vocea Americii, Radio Free Asia și alte organizații media. A publicat materiale de opinie în ziare precum The Washington Post și The New York Times. Totodată, el a publicat lucrări academice în volume produse de organizații precum Fundația Hanns Seidel, Institutul Asan pentru Studii Politice și Jurnalul Internațional de Studii Coreene.
Scărlătoiu a apărut ca martor expert la mai multe audieri ale Congresului american privind drepturile omului din Coreea de Nord. Expertul deține un Master of Arts în Drept și Diplomație de la Fletcher School (Universitatea Tufts) și un Master of Arts și Bachelor of Arts al Departamentului de Relații Internaționale al Universității Naționale din Seul. Are studii în securitate la titrata universitate americană MIT. În ianuarie 1999, el a primit titlul de „cetățean de onoare al oraşului Seul.” Vorbește fluent în limbile coreeană, engleză, franceză și română. Născut în România, unde a trăit în perioada regimului comunist, Scărlătoiu este şi cetățean american.