În luna aprilie urmează să aibă loc alegeri parlamentare în Ungaria, iar premierul Viktor Orban, care este și liderul partidului de guvernământ, Fidesz, pare să aibă pentru prima dată, după mult timp, o opoziție reală în alegeri. Partidul lui Peter Magyar, Tisza, este cotat cu aproape 20 de procente peste Fidesz în ultimele sondaje de opinie, însă realitatea din teren ar putea fi mai dură și mai complicată decât lasă de înțeles sondajele.

Viktor Orban a condus Fidesz pe parcursul aproape întregii existențe a partidului, în două perioade lungi: 1993-1998 și din 2003 până în prezent. A ocupat funcția de premier din partea coaliției conservatoare între 1998 și 2002, iar din 2010 a fost unicul premier al Ungariei.

Începând cu anul 2012, Orban începe să opereze modificări importante ale sistemului electoral, ale Constituției, precum și în justiție, educației sau mass-media. Viktor Orban și-a consolidat baza de putere pe toate căile pentru a se asigura că nu pierde puterea.

Viktor Orban vine cu o nouă Constituție în 2011, care intră în vigoare la 1 ianuarie 2012 și schimbă echilibrul instituțional și stabilește un cadru avantajos pentru Fidesz în privința modificării legilor electorale din Ungaria, fapt criticat la nivel internațional la acel moment.

Modificările aduse legilor electorale din perioada 2011-2012 aveau să consolideze poziția Fidesz de partid dominant, în colaborare cu KDNP, iar sistemul electoral mixt devine unul disproporționat, avantajând puternic partidul de pe primul loc.

Sentimente.ro-de 24 de ani, locul pentru relatii serioase! Cunoaste oameni singuri>>

Numărul de mandate din Parlament a fost redus de la 386 la 199, păstrându-se sistemul mixt cu 106 mandate pe liste uninominale și 93 pe liste naționale. Sunt implementate însă compensări pentru câștigătorii alegerilor, sunt redesenate circumscripții, iar votul uninominal se desfășoară într-un singur tur, descurajând pluralitatea.

Reducerea numărului de parlamentari este în sine o încercare de „oligarhizare” a legislativului, reușită de Orban.

Politologul George Jiglău spune că „orbanismul” a fost o perioadă lungă de timp în acțiune, reușind o „inginerie” electorală care îl face foarte greu de doborât.

„Orban a avut destul timp la guvernare, sunt deja 14 ani, în care a pus în aplicare ‘orbanismul’ și să-l vedem în acțiune pe termen mai lung. În primul rând, ce a făcut Orban în primul an de mandat a fost că a modificat sistemul electoral, astfel încât să îl avantajeze pe el și pe partidul cel mai mare. Este un exemplu foarte clar de inginerie electorală în care, fără să alterezi substanțial sistemul electoral, introduci în interiorul sistemului niște mici ajustări care să te favorizeze.”, explică acesta.

Jiglău precizează că în Ungaria este în vigoare un sistem electoral mixt, care combină o componentă proporțională și una majoritară, într-un sistem în care câștigătorul ia totul. „Și atunci el, cu 40%, 45%, sigur, mai mult în unele locuri, ia mandatul.”

Astfel, spune profesorul universitar, Fidesz ia toate voturile, în aproape toate circumscripțiile uninominale, cu excepția Budapestei, în mod constant, doar pentru că era partidul de pe primul loc, plus 40-50% din voturile pe liste.

„Cu acest sistem electoral pe care l-a modificat în 2012, în toamnă, deci în primul an de la preluarea mandatului, a reușit să aibă majorități, în mod constant majorități mari, inclusiv de două-treimi în Parlament, care au permis să modifice Constituția și alte legi fundamentale aproape fără dezbatere.”, mai spune politologul.

Următoarele componente de care Viktor Orban a avut grijă să le modifice sunt Constituția și controlul asupra mass-mediei, care este aproape în întregime favorabilă lui. Securizarea regimului său în Ungaria s-a întins inclusiv la sistemul de învățământ și pe conținutul materiilor pe care le învață elevii și studenții.

„După care, la nivel de universități, e bine cunoscut exemplu universității la care am fost și eu student, Universitatea Centrală Europeană, înființată de Soros în 1990, care, iarăși, în urma unor modificări ale legislației privind funcționarea universităților, dacă nu greșesc, în 2014, a avut de bifat din ce în ce mai multe criterii pentru a putea să funcționeze, mergând după un proces administrativ care s-a întins pe câțiva ani, până la faptul că nu a mai primit acreditare de a funcționa în Ungaria”, mai spune el.

S-a ajuns astfel la un control al conținutului în sistemul de educație prin care se blochează expunerea tinerilor la idei critice și care corespund regimului Orban.

O altă componentă utilizată cu succes de Viktor Orban este crearea unei aparențe de bunăstare în societatea maghiară, iar atunci când lucrurile nu merg bine dă vina în discursul său pe dușmanii externi și interni, o regulă de bază a discursului fascist.

„Are nevoie de un țap ispășitor intern și de un țap ispășitor extern. Un țap ispășitor intern este, de exemplu, migranții, acești oameni finanțați de Soros, care răspândesc valorile Occidentului decadent în loc să apere creștinismul tradițional pe care chipurile îl reprezintă el. Acești dușmani ai poporului din interior, dar care se află în strânsă legătură cu dușmanul exterior, care, în cazul lui, este Comisiunea Europeană, mai nou Zelenski. Deci găsești un dușman exterior la care să te raportezi, să spui că din cauza acțiunilor lor noi, ca țară, nu putem performa așa cum am putea, cum suntem capabili. Acestea sunt niște tactici, și n-ar trebui să ne ferim de folosirea cuvântului, fasciste, pentru că le-am văzut din plin și în anii 30.”, mai spune George Jiglău.

O ultimă componentă la care regimul Orban a lucrat în acești ani este cea a Justiției, unde au fost operate modificări pentru a o aduce sub controlul său.

În ceea ce privește răsturnarea lui Orban și a Fidesz la alegerile parlamentare din aprilie 2026, acesta subliniază că mulți vorbesc despre „un final de eră”, însă nu este atât de convins că Viktor Orban va pierde.

„Deci, aceste sondaje care dau TISA în față cu 20%, ok, așa or fi, dar, din cauza felului în care e structurat sistemul electoral, Orban fie nu pierde, fie pierde la o distanță mult mai mică decât acel 20%, pentru că, din nou, a mai pierdut, clar, în zonele rurale, în urbanul mic, în zone tradiționale care votează conservatori de tipul ăsta, dar nu cred că a pierdut în așa fel încât să piardă atât de multe circumscripții uninominale care îl duc pe el deja destul de sus. Plus că mai ia cât mai ia oricum procente consistente de pe componenta pe listă.”, clarifică politologul.

Astfel, concluzionează acesta, este foarte posibil nu doar ca distanța între Fidesz și Tisza nu va fi atât de mare, dar ca partidul lui Orban să ia în continuare majoritatea, chiar și fără votul popular, așa cum a mai făcut-o.

Ungaria se află în față unui moment politic decisiv. Pe 12 aprilie vor fi alegeri parlamentare, considerate cele mai importante din ultimele două decenii, iar etnicii maghiari din România vor lua și ei parte la acest scrutin.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent