Pensiile românilor au parte, anul acesta, de ajustări minime, în speță pe fondul datoriilor imense făcute de fosta coaliție de guvernare în perioada campaniilor electorale mai ales, din împrumuturi făcute prin Ministerul Finanțelor. Cu toate acestea, există câteva avantaje și mici măriri și indexări pe care vârstnicii le pot aștepta anul acesta și la începutul lui 2027, de la suplimentele de până la câteva sute de lei pentru pensionarii cu venituri minime și ajutoarele sociale promise, dar decalate, de Paște, până la indexările viitoare dependente de inflație și evoluția bugetului.

Analiza realizată de Ziare.com ia în vedere și faptul că fondurile facultative de pensii sunt în prezent în fața unor noi schimbări, precum introducerea unui nou pilon, pentru ca angajații să poată strânge bani pentru retragerea din câmpul muncii prin angajator.

Ce pensii vor crește în a doua parte a anului și din 2027

Una dintre cele mai importante măriri care ar urma să se aplice la pensiile românilor îi vizează pe cei cu pensie minimă. Lunar, circa 800.000 de cetățeni din România depind de banii suplimentați de stat pentru a putea primi pensia minimă, Casa Națională de Pensii anunțând că în funcție de județ, pensionarii pot primi între 438 și 627 de lei. Banii sunt oferiți lunar, iar această măsură este parte a Legii nr. 360/2023.

Punctual, doar în județul Arad există 19.536 de beneficiari care provin din sistemul public. 22.907 persoane din județul Argeș încasează câte 544 de lei în plus, pentru a ajunge la pragul pensiei minime, iar în județul Alba, 13.815 persoane iau câte 546 de lei în plus, la pensie.

Astfel, detaliem mai jos măririle, așa cum vor fi aplicate pentru primele județe din țară, în continuare, în ordine alfabetică.

  • Județul Bacău: 527 de lei în plus la pensie pentru 27.299 de pensionari;
  • Județul Bihor: 481 de lei în plus la pensie pentru 23.564 de pensionari;
  • Județul Bistrița: 596 de lei în plus la pensie pentru 17.284 de pensionari;
  • Județul Botoșani: 523 de lei în plus la pensie pentru 21.149 de pensionari;
  • Județul Brașov: 524 de lei în plus la pensie pentru 12.389 de pensionari;
  • Județul Brăila: 504 lei în plus la pensie pentru 14.861 de pensionari;
  • Județul Buzău: 574 de lei în plus la pensie pentru 25.564 de pensionari.

Ajutoarele oferite vârstnicilor odată cu Sărbătorile de Paște. Cine se califică și ce sume vor primi pensionarii

În cazul ajutoarelor oferite pensionarilor de Paște, Guvernul României ar fi trebuit să ofere ajutoare de 300 – 500 de lei seniorilor care au o pensie sub 3.000 de lei, înainte de Paște. Însă, acest ajutor va fi primit abia luna viitoare. Punctual, suma de 500 de lei trebuia să fie oferită pensionarilor care au venituri lunare de până la 1.500 de lei, pensionarilor cu venituri între 1.501 și 2.000 de lei trebuia să li se acorde suma de 400 de lei, iar celor care primesc lunar pensie între 2.001 și 3.000 de lei, puteau avea acces la un ajutor de 300 de lei. Aceste sume nu vor fi însă virate pe 8 aprilie 2026, când intră pensiile pentru luna în curs.

În schimb, a transmis Ministerul Muncii, vor fi oferite tichete sociale pensionarilor care au o pensie sub 1.800 de lei. Circa 11.839 de pensionari vor primi fiecare câte 10 tichete a câte 10 lei fiecare, citează Newsweek.ro. În total, 100 de lei. De altfel, tichete sociale vor fi oferite și în Municipiul Botoșani, tot în valoare de 100 de lei, în timp ce în Brașov, tichetele au o valoare de 200 de lei (10 tichete a câte 20 de lei fiecare), care se pot folosi pentru a achiziționa produse alimentare.

Potrivit aceleiași surse, la Hârlău, se oferă tichete sociale în valoare de 100 de lei, înainte de Paște, pensionarilor și persoanelor cu handicap, iar la Cluj-Napoca se oferă tichete sociale de 500 de lei în programul social „Alimente”. Sunt oferite celor peste 9.000 de persoane cu venituri reduse.

În plus, de la 1 ianuarie anul viitor, pensiile ar urma să fie indexate la inflație după ce în ultimii ani aceste indexări nu au fost aplicate. Chiar și pentru vârstnicii care primesc lunar o sumă la limita de 3.500 de lei, creșterea estimată este de aproximativ 350 de lei pe lună, ceea ce înseamnă că venitul ar ajunge la 3.850 de lei.

Amintim însă că această majorare nu este una fixă pentru toți beneficiarii, ci se face proporțional, în funcție de valoarea actuală a pensiei. Majorarea vizează, în principiu, toți pensionarii din sistemul public, însă suma efectivă diferă în funcție de pensia fiecăruia. Inadvertent, cei care au pensii mai mari vor primi sume mai consistente, în contextul în care procentul de creștere se aplică la valoarea existentă, iar global, indexarea de la 1 ianuarie 2027 ar urma să fie de circa 10%, însă va depinde, potrivit autorităților, de bugetul de stat pentru 2027, de nivelul inflației, de evoluția economiei, dar și de deciziile politice privind sistemul de pensii. Autoritățile au transmis că majorările sunt sigure, însă cuantumul exact va fi stabilit mai aproape de momentul aplicării.

Pensiile private: de ce sunt în pericol din cauza crizei carburanților. Cu cât a crescut Pilonul II pe bursă și ce propuneri există pentru securizarea sumelor de bani ale românilor

Tot în subiectul creșterilor de pensii intră fluctuațiile de care s-a discutat în ultima vreme cu privire la fondurile de pensii facultative, pilonul II și nu numai. Fondurile erau formate din active în valoare de 8,07 miliarde de lei, la finalul lunii februarie, în creștere cu 39% comparativ cu nivelul înregistrat la aceeași dată a anului anterior, conform unui raport al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). În plus, valoarea contribuțiilor virate în luna februarie a fost de 84 milioane lei, în timp ce contribuția medie a fost 166 lei.

Titlurile de stat dețineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 5,69 miliarde de lei, respectiv 63,1%. Pe locul doi se aflau acțiunile, cu 2,31 miliarde de lei (28,7%). Obligațiunile corporative se situau pe locul trei din acest punct de vedere, cu 254,79 milioane de lei, respectiv 3,2% din totalul activelor, iar potrivit datelor ASF, fondurile de pensii facultative aveau 1.028.201 de participanți în luna februarie 2026.

Problema este că în ultimele săptămâni, pe fondul crizei carburanților la nivel global, cauzată de războiul din Orientul Mijlociu, dar și din cauza scumpirilor titlurilor de stat, au avut loc mai multe corecții la BVB în fondurile dedicate Piloanelor II și III. Potrivit lui George Moț, fondatorul platformei desprepensiiprivate.ro, scăderea a început înainte de războiul din Iran și este mai degrabă o coincidență. „Corecția a început cu una-două săptămâni înainte și a fost cauzată de creșterea dobânzilor la titlurile de stat. Cu cât dobânzile cresc, cu atât scade valoarea titlurilor de stat. Iar în cazul nostru, aproximativ 64% din active sunt investite în astfel de instrumente. Deci, când dobânzile au crescut, s-a înregistrat și această corecție în valoarea activelor. Pe măsură ce dobânzile vor scădea, vom reveni în teritoriu pozitiv. Aceste evoluții sunt normale. Nu este ceva de care trebuie să ne speriem. Dacă ne uităm la primele două luni ale anului, ianuarie și februarie, profitul depășește deja 13 miliarde de lei, atât pentru Pilonul II, cât și pentru Pilonul III”, a afirmat fondatorul desprepensiiprivate.ro, pentru Adevărul.

Moț a mai asigurat românii și că fondurile de pensii sunt gândite să fie deosebit de sigure și că orice fluctuație este doar temporară. „În 2025 a fost cel mai bun an: profitul a depășit 32 miliarde de lei. Randamentele variază de la un fond la altul, dar rata oficială de rentabilitate pe ultimii cinci ani a fost între 6,45% și 9,58%. Dacă ne uităm însă la randamentul din ultimul an, fiind un an excepțional, vorbim de valori mult mai mari: între 17,52% și 27,14% pentru Pilonul II și Pilonul III”, a precizat Moț, cifre care, de altfel, cel puțin pe hârtie, plasează fondurile de pensii private din România printre cele mai performante instrumente de economisire pe termen lung disponibile populației.

O corecție de câteva procente, în contextul unor randamente anuale de peste 17%, nu reprezintă un motiv real de îngrijorare pentru participanții care nu se află în pragul pensionării, a amintit acesta. În plus, dincolo de performanțe, sistemul de pensii private din România are și o arhitectură de siguranță bine definită, pe care mulți participanți nu o cunosc. „În primul rând, dacă ne referim la Pilonul II, nu numai că nu poți pierde banii investiți, dar nici nu poți retrage mai puțin decât ai contribuit. Există o garanție care îți asigură, ca participant, că nu vei retrage mai puțini bani decât ai contribuit. Această garanție este oferită, în mod voluntar, și de unele fonduri de Pilon III, trei din zece fonduri oferă o astfel de protecție”, a spus Moț. Iar dincolo de garanția de capital, există un al doilea strat de protecție, cel al separării activelor, mai puțin cunoscut publicului larg.

Acesta este și motivul pentru care, chiar dacă apare o situație neprevăzută și piața scade, există protecții. „Fiecare administrator trebuie să pună bani deoparte pentru a acoperi eventuale pierderi, se numește provizion tehnic. În plus, dacă acești bani nu sunt suficienți, există Fondul de Garantare, care acoperă diferența. Deci sunt multiple mecanisme de siguranță în sistemul pensiilor private. Este un domeniu sensibil, vorbim despre viitorul financiar a aproximativ nouă milioane de români, și tocmai de aceea există aceste protecții”, a afirmat Moț.

Când ar putea românii să se folosească de un pilon IV de pensii, de la angajator

Unul dintre proiectele noi apărute recent în Parlament ține tot de pensii. Un proiect legislativ semnat de parlamentari PNL și USR, PSD, AUR, UDMR și deputați neafiliați a propus recent introducerea în România a unor conturi similare 401 (k) și IRA (Individual Retirement Account) din SUA, cel mai de succes plan privat de pensie din lume, anunță deputatul Claudiu Năsui, unul dintre inițiatorii proiectului, alături de Gabriela Horga, Cristina Prună și Sebastian Burduja.

Năsui a explicat, într-un mesaj public pe pagina sa de Facebook, faptul că un astfel de proiect ar presupune contribuții 100% voluntare, fie deductibile fiscal și impozitate la retragere, fie nedeductibile dar neimpozitate la retragere. „Câștigurile din investiții 100% neimpozitate (câștiguri de valoare, dividende, dobânzi/cupoane). Banii tăi rămân ai tăi, nu se amestecă în bugetul de stat. Poți investi cum vrei, acțiuni, obligațiuni, ETF-uri etc. Retragerile au loc la momentul pensionării. (…) Pensiile nu trebuie să fie o sursă de finanțare pentru deficitul statului. Și nici nu trebuie să depindă de mila guvernelor viitoare”, adaugă Năsui.

Proiectul ar avea șanse să intre în vigoare de anul viitor, au mai menționat inițiatorii legii, Din 2027, România va avea în sfârșit funcțional și Pilonul IV al pensiilor, adică pensiile ocupaționale organizate la nivel de companie. Pentru mulți angajați, termenul poate suna tehnic sau vag, dar ideea de bază este destul de simplă: firmele vor putea contribui suplimentar la economiile pentru pensie ale salariaților, într-un sistem separat de pensia de stat și de celelalte forme deja cunoscute.

Punctual, angajatorul va decide dacă introduce sau nu o schemă de pensii ocupaționale și stabilește regulile principale: cine poate participa, ce sume se plătesc, dacă există diferențieri în funcție de vechime sau funcție și dacă este introdusă o clauză de vesting, ceea ce înseamnă că angajatorul poate contribui pentru salariat, dar acei bani devin definitiv ai angajatului abia după o anumită perioadă, de maximum trei ani, potrivit cadrului legal. Dacă persoana pleacă mai repede din companie, contribuțiile plătite de firmă se pot întoarce la angajator, dacă acest lucru a fost prevăzut clar în schemă. Miza, pentru companii, este tocmai că Pilonul IV nu devine, astfel, doar o facilitate pentru pensie, ci și un instrument de retenție. Adică, pentru firmele care vor să păstreze personal calificat, mai ales în sectoare unde concurența pe angajați este mare, un astfel de beneficiu poate conta în păstrarea angajatului în companie.

Pentru angajat, beneficiile sunt acelea legate de posibilitatea de a economisi în plus pentru pensie fără să scoată bani din buzunar, pe termen lung, asigurându-și o protecție financiară față de pensia publică. Trebuie însă să amintim că, dacă proiectul celor de la USR și PNL ar fi pus în practică, va trebui să aibă loc o negociere atentă din partea candidaților pentru un post, la angajare, astfel încât în cazul în care va dori să părăsească firma la un moment dat, să nu piardă automat toate economiile strânse pe perioada contractului de muncă.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent