Premierul Viktor Orbán, aflat la putere din 2010, ar putea sa fie infrant la alegerile care vor avea loc in Ungaria duminica, dar o eventuala victorie a partidului TISZA condus de Péter Magyar va depinde foarte mult de obtinerea unei majoritati in Adunarea Nationala de la Budapesta care sa-i permita implementarea de reforme profunde in societatea ungara, spun analisti consultati de G4Media. Acestia cred ca schimbarea reală in interiorul Ungariei ar fi greu de implementat, deoarece Orbán și-a folosit supermajoritățile pentru a legifera o serie de mecanisme de protecție care vor permite loialiștilor săi, înrădăcinați instituțional, să obstrucționeze și să submineze orice schimbare pe care un guvern de opoziție ar încerca să o realizeze.

– articolul continuă mai jos –

Un scrutin important

Alegatorii din Ungaria se vor prezenta la urne duminica, 12 aprilie, pentru a vota in cadrul alegerilor parlamentare, intr-un scrutin considerat un punct de cotitură pentru Budapesta și Uniunea Europeană. După 16 ani de dominație neîntreruptă a partidului Fidesz, mașinăria politică a premierului Viktor Orbán se confruntă cu o amenințare fără precedent: ascensiunea fulminantă a lui Péter Magyar și a partidului său, TISZA.

Alegatorii vor vota pentru toate cele 199 de locuri din Adunarea Națională de la Budapesta. Într-un sistem electoral complex, 106 deputați vor fi aleși direct în circumscripții individuale, în timp ce restul de 93 vor fi desemnați de pe listele naționale ale partidelor.

Pentru a guverna, este nevoie ca un partid sau o alianta sa aiba 100 de mandate, însă marea miză rămâne „supermajoritatea” de 133 de locuri, care i-a permis lui Orbán să modifice legile fundamentale ale țării in ultimii ani.

Un partid trebuie să treacă de pragul de 5% pentru a intra în Parlament. Pentru o coaliție de două partide, pragul este de 10%.

Campania electorală a polarizat societatea maghiară între două viziuni radical diferite, reprezentate de cele doua mari tabere care se confrunta la urne:

  • Fidesz-KDNP: Viktor Orbán conduce alianța național-conservatoare formată din Fidesz și Partidul Popular Creștin Democrat (KDNP), care a dominat politica maghiară de peste un deceniu. Fidesz este caracterizat, în general, ca fiind un partid populist de dreapta și social-conservator, punând accent pe suveranitatea națională, politici restrictive privind imigrația și o atitudine ostilă față de integrarea europeană.

Orbán a ocupat pentru prima dată funcția de prim-ministru între 1998 și 2002 și a revenit la putere în 2010, când Fidesz a câștigat o majoritate parlamentară de două treimi.

Din 2010, Orbán a transformat sistemul politic al Ungariei prin reforme constituționale, restructurări instituționale și centralizarea guvernării. Susținătorii consideră aceste schimbări drept construirea unui stat conservator suveran, rezistent la presiunile liberale europene, în timp ce criticii susțin că mecanismele democratice de control și echilibru au fost treptat slăbite. Potrivit analizelor politice, instituțiile statului, structura media și regulile electorale au ajuns să favorizeze tot mai mult partidul aflat la guvernare, contribuind la ceea ce unii observatori numesc regres democratic într-un stat membru al UE.

Modelul de guvernare al lui Orbán – descris chiar de el drept „democrație iliberală” – a transformat Ungaria într-un exemplu pentru mișcările naționaliste și conservatoare la nivel internațional. În același timp, a generat tensiuni constante cu Bruxelles-ul privind statul de drept, independența justiției și libertatea presei. Aceste conflicte au dus la înghețarea unor fonduri europene și la confruntări politice repetate între Ungaria și instituțiile europene.

Orbán a inspirat lideri cu viziuni similare, care obstrucționează Uniunea Europeană, precum slovacul Robert Fico și cehul Andrej Babiš, și a oferit un impuls unor pretendenți naționaliști precum Marine Le Pen în Franța și Geert Wilders în Țările de Jos.

Seful Fidesz a mizat in campania actuală pe o retorică a „stabilității și păcii,” prezentându-se ca singurul garant al securității tarii în fața conflictelor externe și a presiunilor de la Bruxelles si Kiev.

  • TISZA: Partidul conservator si pro-european TISZA (Partidul Respect si Libertate), fondat in 2020, este condus de Péter Magyar, un fost aliat al regimului transformat în cel mai aprig critic al lui Orbán.

Magyar a fost membru Fidesz timp de mulți ani înainte de a se despărți de partid în 2024. Ulterior, el a lansat o nouă mișcare politică ce a atras rapid atenția la nivel național și a mobilizat demonstrații publice ample. La alegerile pentru Parlamentul European din 2024, TISZA a câștigat aproape 30% din voturi, cel mai puternic rezultat pentru un partid din afara Fidesz în aproape două decenii.

Magyar si TISZA au reușit o mobilizare istorică pentru alegerile din aceasta primavara. Platforma lor anticorupție și pro-europeană a captat nu doar electoratul de opoziție, dar a atras alegători din zone politice diverse, inclusiv o parte semnificativă din baza tradițională a Fidesz, obosită de izolarea internațională si dezamăgita de acuzațiile de corupție, precum și votanți tineri urbani, care cer schimbare politică.

Campania lui Magyar s-a concentrat pe restabilirea transparenței instituționale, deblocarea fondurilor europene, combaterea corupției și recalibrarea relațiilor Ungariei cu aliații occidentali, fără abandonarea ideii de suveranitate națională. Ascensiunea sa reprezintă cea mai serioasă provocare electorală pentru Orbán din 2010 până în prezent, au scris analistii de la Atlantic Council.

Deși sondajele recente plasează partidul TISZA într-un ușor avans la nivel național, experții avertizează că victoria populară nu garantează și controlul Parlamentului. Opoziția trebuie să lupte împotriva unui sistem construit să favorizeze partidul de guvernământ.

Astfel, modificările recente ale circumscripțiilor au redus ponderea Budapestei, unde majoritatea alegatorilor sunt pro-opoziție, în favoarea zonelor rurale, care sunt pro-guvernamentale si favorizeaza Fidesz.

In plus, mecanismul electoral care oferă voturi suplimentare partidului aflat pe primul loc ar putea oferi Fidesz o majoritate confortabilă, chiar și cu un scor popular mai slab.

Orbán a facilitat, de asemenea, procesul de vot pentru maghiarii din țările vecine (care sunt majoritar pro-Fidesz) și a oferit beneficii electorale grupurilor de votanți loiali, cum ar fi pensionarii.

Acest lucru înseamnă că TISZA – care are un avans de 8-12 puncte procentuale în rândul votanților deciși în majoritatea sondajelor (deși sondajele pro-guvernamentale plasează partidul de guvernământ pe prima poziție) – ar putea avea nevoie de o victorie la o diferență de șase puncte față de Fidesz pentru a-și asigura majoritatea.

La acestea se adauga influenta aparatului de stat și a fundațiillor afiliate, care au dominat spațiul publicitar, limitând vizibilitatea mesajelor critice în afara marilor orașe.

Media sondajelor plasează partidul de opoziție la 50% din votul național, iar Fidesz la 39%. De exemplu, un sondaj recent citat de Reuters arăta TISZA la 56% sprijin electoral, comparativ cu 37% pentru Fidesz. Totuși, până la 25% dintre respondenți sunt indeciși, iar experții avertizează că sondajele la nivel național nu reflectă complexitatea circumscripțiilor electorale redesenate.

Sondajele sugerează că Fidesz este mai popular în rândul votanților de vârsta pensionării, conducând în fața TISZA cu 50% la 20% în unele cercetări, în timp ce partidul lui Magyar are un avans puternic în rândul celor sub 40 de ani și al votanților din mediul urban. Tinerii alegători par de altfel deosebit de mobilizați. Relatări de presă arată că mulți maghiari sub 30 de ani – care au trăit întreaga lor viață politică sub conducerea lui Orbán – privesc scrutinul ca pe o oportunitate de schimbare sistemică, pe fondul preocupărilor economice și al polarizării politice.

Prezența la vot la scrutinul de duminica ar putea atinge niveluri record, de peste 80%, spun sociologii.

Comentatorii cred ca, dacă Fidesz reușește să își păstreze puterea, analiștii anticipează o consolidare și mai dură a politicilor suveraniste. În schimb, o victorie a TISZA ar putea declanșa o perioadă de instabilitate legislativă, având în vedere că loialiștii lui Orbán rămân ancorați în instituții-cheie, precum Curtea Constituțională sau Parchetul General, cu mandate care expiră abia peste câțiva ani.

După șaisprezece ani de guvernare neîntreruptă a premierului Viktor Orbán și a partidului său, scrutinul de duminica este privit nu doar ca o competiție democratică obișnuită, ci ca un test decisiv pentru direcția politică a Ungariei, pentru instituțiile sale democratice și pentru relația țării cu Uniunea Europeană și comunitatea euro-atlantică. Analiștii descriu tot mai des aceste alegeri drept cele mai competitive de la revenirea lui Orbán la putere în 2010 și un moment definitoriu atât pentru politica internă ungară, cât și pentru coeziunea politică europeană.

Pronosticurile analistilor

G4Media.ro a stat de vorba cu mai multi experti in scena politica de la Budapesta, pe care i-a intrebat daca cred ca, după 16 ani la putere, Viktor Orbán poate fi înlăturat. În plus, publicatia noastra i-a rugat sa explice ce ar însemna o victorie sau o înfrângere a Fidesz pentru Ungaria.

Concluzia analistilor este ca sansele ca Viktor Orbán sa fie infrant la urne duminica sunt mari, dar ca situatia este mult mai complicata si ca TISZA ar trebui sa aiba o majoritate covarsitoare pentru a reusi sa implementeze reforme profunde in Ungaria. Majoritatea specialiștilor avertizează de altfel că simpla victorie a opoziției nu garantează schimbări imediate și profunde, având în vedere că Fidesz controlează în continuare instituțiile-cheie și mass-media, iar sistemul electoral și mecanismele instituționale au fost construite pentru a permite partidului să-și mențină influența.

Dacă TISZA ar ajunge la guvernare, schimbările ar fi importante, atât în plan politic intern, cât și la nivel internațional: restaurarea sistemului de control și echilibru instituțional, o politică externă pro-UE și o serie de procese pentru corupție. În același timp, experții subliniază că opoziția va avea o marjă limitată de manevră, iar implementarea reformelor ar putea fi blocată sau întârziată de loialiștii lui Orbán ancorați în instituții. Astfel, deși o înfrângere a Fidesz ar reprezenta un moment istoric pentru democrația ungară și un semnal puternic pentru scena internațională, schimbările reale vor depinde de capacitatea opoziției de a naviga printre obstacolele instituționale și de a menține sprijinul public pe termen lung.

Este ceea ce a afirmat, de exemplu, Martyn Rady – profesor emerit Masaryk de Istorie Central-Europeană la School of Slavonic and East European Studies din cadrul University College London – care crede ca Orbán „va pierde,” dar că seful Fidesz „a realizat deja o lovitură de stat „legală,” prin care susținătorii săi controlează toate funcțiile-cheie. În plus, controlează și mass-media.”

Toate acestea il fac pe analist sa creadă că „rezultatul politic va rămâne incert” chiar dacă Orbán va fi înlăturat prin vot.

Kurt Weyland, care este profesor Mike Hogg la Department of Government de la University of Texas in Austin, a mentionat „cât de distorsionată este delimitarea circumscripțiilor electorale, cât de mult îi permite aceasta lui Orbán să manipuleze sistemul electoral și în ce măsură poate recurge la intimidarea alegătorilor.”

In opinia analistului american, „dacă Orbán ar FI învins, impactul politic ar fi major, atât în Ungaria – unde ar fi în sfârșit înlăturat după 16 ani lungi marcați de multă corupție etc. – cât și la nivel internațional, deoarece Orbán este prezentat frecvent drept un „model” al populismului de dreapta, inclusiv în Statele Unite (Trump, Steve Bannon, Tucker Carlson etc.). Ar reprezenta un nou caz de înfrângere a liderilor cu tendințe autoritare și o victorie binevenită pentru democrație, similară celor din Brazilia în 2022 și Polonia în 2023.”

Profesorul Weyland s-a referit si el la obstacolele care ar astepta TISZA, afirmand ca „în interiorul Ungariei, schimbările reale ar fi dificil de implementat, deoarece Orbán și-a folosit majoritățile constituționale pentru a introduce numeroase mecanisme de protecție care le-ar permite loialiștilor săi, deja bine ancorați instituțional, să obstrucționeze și să submineze orice reformă pe care ar încerca să o adopte un guvern al opoziției. Aceste obstacole ar fi mult mai serioase chiar decât cele cu care se confruntă Donald Tusk în Polonia.”

Analistul de peste ocean crede ca, din aceste cauze, „un eventual guvern succesor ar avea o marjă limitată de manevră; iar, din cauza dificultății de a-și pune în aplicare promisiunile electorale, legitimitatea și sprijinul politic ar putea să se erodeze – ceea ce ar putea permite o revenire a Fidesz mai rapid decât s-ar anticipa (din nou, similar riscului existent în Polonia).”

Zsolt Enyedi, profesor în cadrul Departamentului de Științe Politice și cercetător senior la Democracy Institute, cu sediul la Viena și Budapesta, a spus transant ca „da, Orbán poate fi înlăturat de la putere, deoarece opinia publică s-a întors împotriva lui. Partidul său are însă un avantaj enorm în ceea ce privește resursele și capacitatea de mobilizare, iar rezultatul nu este, prin urmare, dinainte stabilit, dar majoritatea populației dorește o schimbare de guvern.”

Expertul s-a referit si la situatia in care TISZA ajunge la guvernare la Budapesta, afirmand ca „o schimbare de guvern ar însemna și o schimbare a regimului politic. Trecerea de la Orbán la Magyar ar fi la fel de dramatică precum tranziția de la Ianukovici la Poroșenko în Ucraina. Magyar promite restaurarea sistemului de control și echilibru instituțional și o politică externă pro-UE. Vor exista numeroase procese legate de corupție, iar relația cu Moscova se va deteriora.”

O opinie similara a impartasit si Dalibor Rohac, cercetător senior la American Enterprise Institute (AEI), unde studiază tendințele politice și economice din Europa, în special din Europa Centrală și de Est, Uniunea Europeană și zona euro, relațiile dintre SUA și UE, precum și tranzițiile post-comuniste și regresul democratic al țărilor din fostul bloc sovietic. In opinia acestuia, „Viktor Orban poate fi înlăturat de la putere – și, dacă rezultatele alegerilor reflectă sondajele actuale din Ungaria, este de așteptat să fie înlăturat.”

Cu toate acestea, analistul s-a referit la aceleasi piedici cu care s-ar confrunta rivalii lui Orbán, in cazul in care l-ar inlatura pe actualul premier de la putere. „Întrebarea mai mare este dacă majoritatea opoziției va fi suficient de clară încât rezultatul să fie incontestabil și să nu poată fi manipulat de Orbán. O înfrângere a Fidesz ar reprezenta o schimbare dramatică și transformatoare pentru Ungaria – însă, în sine, nu ar garanta desființarea regimului hibrid pe care Orban l-a construit în țară încă din 2010,” a concluzionat analistul.

Surse: Atlantic Council, The Guardian, Reuters, electoral-reform.org.uk, justsecurity.org, epc.eu