14 Aprilie 2026, 15:45
Redacţia PiataAuto.md
BMW e unul din producătorii cu cel mai consecvent ataşament pentru tehnologia cu hidrogen, pe care inginerii companiei n-au abandonat-o niciodată şi continuă s-o dezvolte şi s-o experimenteze de decenii încoace. De fapt, prima lor încercare a avut loc tocmai în 1979, iar începând cu anul 2001, când BMW a creat un E38 cu hidrogen, lucrurile au avut o continuitate şi mai relevantă. BMW a experimentat apoi şi cu modele cu combustie directă de hidrogen, şi cu pile de combustie, iar în septembrie 2025 germanii anunţau că hidrogenul are viitor şi că au dezvoltat împreună cu cei de la Toyota un nou sistem de propulsie, care se va regăsi pe viitoarele modele de serie. Ei bine, dacă atunci germanii ne spuneau că vor folosi foarte multe module de propulsie electrică de pe noua familie de modele electrice Neue Klasse, acum aflăm că inginerii BMW au creat şi un nou sistem de rezervoare de hidrogen de forma şi mărimea unei baterii pentru modelele electrice, iar astfel toată ecuaţia de a produce modele cu hidrogen devine mult mai simplă şi poate fi încadrată modular, la costuri mult mai mici, pe platforme concepute primar pentru modele electrice.
Inginerii BMW au conceput noul sistem de rezervoare ca unul format de 7 recipiente cilindrice egale, conectate în serie între ele, încadrate într-o carcasă metalică, principalul criteriu fiind cel ca înălţimea acestei carcase să rămână egală cu cea a unei carcase de baterii de tip Gen6, folosită pe modelele Neue Klasse. Aceste dimensiuni vor permite primului model care va îngloba această tehnologie, iX5, să poată fi fabricat pe aceeaşi linie de asamblare cu modelele electrice sau alt tip de propulsie, întrucât noile recipiente de hidrogen vor veni pe linie preasamblate, la fel cum vine şi bateria modelelor electrice.
Noua amplasare e diferită faţă de cea aplicată anterior, chiar şi la modele precum Toyota Mirai, care avea mai multe rezervoare de diferite dimensiuni, poziţionate şi sub bancheta spate, şi-n spaţiul dintre portbagaj şi habitaclu, consumând din spaţiul ce putea fi folosit pentru confort şi practicism. Această amplasare mai dă şi beneficiul protejării acestor rezervoare de elementele structurale ale caroseriei, la fel cum e protejată şi bateria în modelele electrice.
Foto: Amplasarea rezervoarelor de hidrogen pe actuala Toyota Mirai
Noile rezervoare sunt produse din fibră de carbon, pentru a rezista presiunii hidrogenului comprimat, rămânând totodată uşoare. Tehnologia rezervoarelor de fibră de carbon e una folosită de mult în industrie şi pentru rezervoare de gaz natural, şi acestea rezistă impecabil în timp.
Doar că, dacă gazul natural comprimat era stocat anterior la o presiune de 200-240 bari, hidrogenul e stocat în noul sistem al celor de la BMW la o presiune de 700 bari. Totuşi, chiar şi la o asemenea presiune, cele 7 rezervoare cilindrice pot stoca doar 7 kg de hidrogen în total, fapt care ne aminteşte cât de uşor e hidrogenul, şi totodată consumator de volum chiar şi la o asemenea presiune.
Inginerii BMW spun că pentru iX5, cele 7 kg de hidrogen vor fi suficiente pentru o autonomie de 750 km, de unde putem deduce un consum de 0,93 kg/100 km. E un consum bun pentru un SUV, dacă luăm în calcul că într0-un kilogram de hidrogen se conţin 39,4 kWh de energie utilizabilă în acest mod, iar pilele de combustie au de obicei un randament de conversie în electricitate de circa 50-55%, deci maxim 21,67 kWh produşi dintr-un kilogram de hidrogen. Şi întrucât aici consumul e de 0,93 kg/100 km, putem deduce un consum electric de maxim 20,1 kWh/100 km, sau chiar mai puţin, dacă randamentul instalaţiei cu pile de combustie e mai mic.
Totuşi, marele concurent al noului sistem de rezervoare de hidrogen va fi chiar bateria electrică, or, noul BMW iX3 electric, spre exemplu, are 805 km autonomie omologată, iar în viaţa reală a reuşit să parcurgă peste 1.000 km. Prin urmare, cu 750 km autonomie, noul sistem cu hidrogen va putea să-şi convingă cu greu cumpărătorii, mai ales atunci când mai luăm în calcul şi costul de alimentare cu hidrogen sau simpla disponibilitate a staţiilor.
Singurele avantaje oferite de noul sistem sunt timpul rapid de realimentare, de 5 minute, dar şi greutatea mai mică a acestor butelii de fibră de carbon, încadrate într-o carcasă de oţel, faţă de sutele de kilograme ale unei baterii de mărime comparabilă. Greutatea economisită aici, însă, e parţial anulată de prezenţa suplimentară a instalaţiei de pile de combustie, şi a unei baterii mici, pe lângă electromotoarele şi invertoarele obişnuite.
Germanii confirmă, totuşi, că planurile lor de a lansat în producţia de serie un BMW IX5 Hydrogen rămân valabile, lucru care ar urma să aibă loc în 2028, şi să conţină acest sistem de rezervoare.
Vorbim, deci, de un model bazat pe succesorul electric al actualului X5, construit pe platforma Neue Klasse. Viitorul model iX5 va avea versiunile electrice drept cele de bază, iar cea cu hidrogen va fi o variaţie posibilă, gândită genial de modular pe aceeaşi platformă, cu o mare parte din aceleaşi componente esenţiale de propulsie folosite.
Mai mult ca atât, inginerii BMW confirmă că aceeaşi platformă va sta la baza versiunilor cu combustie ale viitorului X5, diesel şi benzină, dar şi a unei motorizări plug-in hibride, ducând numărul total al tipurilor de propulsie disponibile la tocmai cinci. Prin urmare, toţi îşi vor putea găsi o versiune pe preferinţele lor pentru acest viitor SUV.
2
7,378
ŞTIRI DE CARE AŢI PUTEA FI INTERESAT
TESTE DRIVE DE CARE AŢI PUTEA FI INTERESAT
