Ministerul Justiției vrea să rezolve problema supraaglomerării instanțelor de judecată prin redeschiderea concursurilor în vederea completării schemei de personal. Ziare.com a discutat cu mai mulți practicieni în domeniul dreptului despre neajunsurile din sistem și soluții.
Joi, 16 aprilie, Ministerul de Justiție a anunțat implementarea de „măsuri urgențe pentru eficientizarea Justiției”. Mai exact, este vorba despre „deblocarea procedurilor pentru ocuparea posturilor vacante din sistemul judiciar”, potrivit unui comunicat de presă.
Ministrul Radu Marinescu a vorbit despre această inițiativă în cadrul unei conferințe de presă.
„Ministerul Justiției anunță deblocarea procedurilor pentru ocuparea posturilor vacante din sistemul judiciar, prin promovarea unei soluții legislative, adoptate astăzi în ședința de Guvern, care va permite organizarea de concursuri în cazuri temeinic justificate, cu aprobarea Guvernului. Măsura vine în contextul deficitului major de personal la nivelul instanțelor, parchetelor și al Institutului Național de Expertize Criminalistice, precum și al creșterii semnificative a volumului de activitate din sistemul judiciar”, a transmis Marinescu.
Andrei Săvescu, avocat: „Problema pe care Guvernul încearcă să o rezolve este una serioasă”
Avocatul Andrei Săvescu susține, de asemenea, că supraîncărcarea instanțelor de judecată este foarte mare.
„Cred că problema pe care Guvernul încearcă să o rezolve este una serioasă, o problemă veche: supraîncărcarea judecătorilor, prea multe dosare, volumul de muncă este foarte mare, iar așteptările de judecători sunt uriașe.
Asta în condițiile în care schema de personal nu este completă, deoarece modalitatea de a accede în profesia de judecător este greoaie, de durată. Firește, este foarte bine că se intră greu în magistratură, e o profesie elitistă și extrem de importantă”, a declarat Săvescu, pentru Ziare.com.
Avocatul Săvescu subliniază însă că atragerea mai multor cadre în sistem nu trebuie să însemne și compromisuri referitoare la calitatea practicienilor.
„Nu am mari așteptări, pentru că, de fapt, Guvernul este între ciocan și nicovală. Pe de o parte, încearcă să degreveze judecătorii în funcție, care sunt foarte aglomerați, ceea ce înseamnă o justiție grăbită, ceea ce este foarte rău. Pe de altă parte, magistratura trebuie să rămână o profesie de elită, adică nu e rezonabil să coborâm ștacheta”, a explicat juristul.
Totodată, el avertizează și asupra faptului că soluționarea tardivă a dosarelor se explică și prin volumul redus al personalului auxiliar.
„O parte din supraîncărcarea judecătorilor este cauzată de personalul auxiliar insuficient, adică asistenți ai judecătorilor și grefieri. Probabil Guvernul ia în considerare măsuri și la acest nivel”, a mai transmis Andrei Săvescu.
Cristian Sîrbu, avocat: „Din punctul meu de vedere, ar trebui făcute mai multe lucruri în vederea ridicării nivelului polițiștilor”
Avocatul Cristian Sîrbu crede că gura de oxigen care va fi oferită judecătorilor, prin noi angajări, va oferi instanțelor mai mult timp investit pentru soluționarea cauzelor.
„Într-adevăr, instanțele sunt supraaglomerate, iar un concurs care se organizează este binevenit. Mai mulți judecători înseamnă descongestionarea instanțelor, iar judecătorii vor avea mai mult timp pentru a se apleca asupra aspectelor pe care le au în pronunțare.
Orice post scos la concurs este binevenit. Dacă mă întrebați pe mine, de mult trebuiau scoase posturile la concurs în cazul judecătorilor. Dar bine că o fac și acum”, a declarat Sîrbu, pentru Ziare.com.
În ultimii ani, actul de justiție a cunoscut îmbunătățiri, admite Sîrbu.
„În alți ani era o durată absolut incredibilă. Dura de la trei, chiar până la șapte-opt ani până la pronunțarea unei soluții. Acum, lucrurile au mai evoluat. Să știți că se judecă mult mai rapid. Nu atât de rapid pe cât ar trebui, dar s-a mai făcut un pas față de cum era în trecut. Termenele au mai scăzut față de acum opt-nouă ani la jumătate, din punctul meu de vedere”, a declarat juristul.
Există proceduri foarte eficiente în cazul dosarelor penale, amintește avocatul.
„Dacă inculpatul își recunoaște fapta, se merge pe procedură simplificată, iar totul decurge foarte rapid, nu se mai solicită expertize”, a declarat avocatul.
Potrivit lui Sîrbu, în afară de faza de judecată, Guvernul trebuie să se aplece și asupra fazei de urmărire penală, o etapă deosebit de importantă în proces, care poate dura ani de zile. Polițiștii joacă un rol-cheie, subliniază avocatul.
„Din punctul meu de vedere, ar trebui făcute mai multe lucruri în vederea ridicării nivelului polițiștilor. Sunt foarte mulți care, în opinia mea, nu își fac treaba. Dacă dvs. depuneți o plângere că ați pățit ceva, după un an primiți răspuns că nu au găsit pe nimeni. O să vedeți foarte multe dosare ținute în dulap, așa cum a fost pe vremuri. Nu s-a schimbat nimic din acest punct de vedere. Polițiștii noștri ar trebui să fie mai în concordanță cu problemele cetățenilor.
Cred că este vorba și despre dezinteres față de cauze, dar și competența lasă de dorit uneori. Dacă cineva nu este vedetă sau persoana vătămată nu face demersuri repetate prin intermediul avocatului, organele de cercetare, în general, nu prea se apleacă în vederea soluționării dosarului”, a concluzionat Cristian Sîrbu.
Ilie Dorin, avocat: „Efectele ideii le putem vedea abia peste 1-2 ani, ca termen optimist”
Avocatul Ilie Dorin crede că instanțele din România funcționează „pe avarie” de cinci ani.
„Este un mesaj pe care noi, avocații, îl așteptăm de ani buni de zile. Este un răspuns la solicitările și strigătele noastre. Nevoia de noi magistrați, și judecători, și procurori, este o nevoie sistemică și acută. Sistemul actual funcționează pe avarie de peste cinci ani de zile, ani în care niște centre de reflecție au luat deliberat decizia de a bloca intrările și de a duce sistemul în colaps”, a declarat avocatul, pentru Ziare.com.
Efectele pozitive ale măsurii adoptate de Ministerul de Justiției vor apărea abia peste cel puțin 1-2 ani, este convins Ilie Dorin.
„În ceea ce privește realizarea obiectivului expus, am rezerve privind implementarea lui. De la idee până la a vedea efectiv un judecător în sala de judecată ‘va curge multă apă pe Dâmbovița’. Noi, avocații, ne-am dori un proces mai scurtat și mai asimilat, cel puțin ca proceduri, aplicat preponderent juriștilor cu vechime, pentru ca în maxim un an cei examinați să intre în dosare.
Efectele ideii le putem vedea abia peste 1-2 ani, ca termen optimist. Durata proceselor se poate diminua imediat după intrarea noilor magistrați care preiau dosare, complete sau redistribuiri de dosare, dar momentan vorbim despre ‘dorințe judiciare”, a explicat juristul.
România are de rezolvat nu numai problema judecătorilor și a personalului auxiliar, ci și a procurorilor și a polițiștilor, avertizează Ilie Dorin.
„Problema organelor judiciare de urmărire penală este a doua problemă în sistemul judiciar, dar care nu e vizată de noile proiecte și nu este pe nicio agendă a niciunui decident, din păcate”, a concluzionat Dorin.
Dimensiunea crizei din justiție. Datele oficiale
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a solicitat Guvernului și Ministerului de Justiție în repetate rânduri adoptarea de măsuri urgente pentru gestionarea deficitului critic de personal din sistemul judiciar. Principala solicitare a CSM este deblocarea concursurilor de admitere directă în magistratură, care sunt în prezent suspendate.
La nivel național există 849 de posturi de judecător vacante, ceea ce înseamnă un deficit de peste 15%. CSM a mai solicitat, printre altele, alocarea posturilor de grefier, necesarul stabilit fiind de 4.874 de posturi, iar în ultimii șase ani nu a fost alocat niciunul dintre cele 600 de posturi promise; înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului, prevăzute de lege, pentru a asigura un raport minimal de un asistent la trei judecători. Reprezentanții CSM susțin că presiunea asupra instanțelor este amplificată de volumul foarte mare de cauze. Datele arată astfel: 1,6 milioane de dosare nou-intrate în 2024 în materiile civilă și comercială, comparativ cu 418.544 media europeană; 769.823 cauze în curs de soluționare în 2024, față de 358.277 media europeană.
Volumul uriaș de muncă raportat la volumul de personal generează în România, în mod inevitabil, soluționarea extrem de greoaie a cauzelor, fie civile, fie penale.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent