Electoratul bulgar este convocat la urne pentru a opta oară în cinci ani, fără certitudinea că țara va putea avea în fine un guvernul stabil.

De data aceasta noutatea o constituie apariția fulgerătoare a unui nou partid, Bulgaria Progresistă (PB, centru stânga) condus de președintele Rumen Radev, care a demisionat din funcție în ianuarie 2026, cu un an înaintea de expirarea celui de-al doilea mandat, tocmai pentru a putea conduce PB în scrutinul parlamentar de duminică 19 aprilie.

– articolul continuă mai jos –

Sondajele de opinie din ultima lună plasează PB pe primul loc cu 32 – 38%, urmat de GERB-SDS (conservator) condus de fostul premier Bojko Borissov, cotat cu 18 – 19%, PP-DB (liberal), condus de Assen Vassilev, cu 11 – 13%, Mișcarea Pentru Drepturi și Libertăți (DPS, minoritatea turco-musulmană), condus de Delyan Peevksi, cu 9 – 11%, Renaștere (V, extrema dreaptă), condus de Kostadin Kostadinov, cu 5 – 7% și Partidul Socialist (BSP), condus de Krum Zrakov, la limita pragului de intrare în Adunarea Națională (parlamentul unicameral cu 240 de mandate), de 4%.

Scorul previzionat pentru partidul lui Radev nu-i va permite să obțină majoritatea de 121 de mandate pentru formarea unui guvern monocolor și atunci se va relua mecanismul dezastruos al negocierii de coaliții care a eșuat până acum de șapte ori în cinci ani.

O variantă ar fi o coaliție cu sau un guvern minoritar Radev sprijinit de Kostadinov, cu care are în comun simpatia față de Rusia și într-o oarecare măsură euroscepticismul, deși Renaștere este de-a dreptul ostil Uniunii Europene și NATO și ar transforma Bulgaria într-un paria al UE, rol deținut până la alegerile de săptămâna trecută.

Și aici încep complicațiile: atât GERB cât și PP-DB au exclus pe timpul campaniei electorale orice alianță cu PB. La rândul său, Radev a declarat: „Îi vom elimina definitiv pe Borissov și Peevski de pe scena politică dacă 80 % din populație va merge la vot, așa cum s-a întâmplat în Ungaria,”. O explicație: Borissov a fost placa turnantă a politicii bulgare din ultimii 16 ani (cu excepția faptului că nu a ocupat permanent poziția de prim ministru ca Orban în Ungaria) și împreună cu Peevski (sancționat de UE pentru acuzații de corupție) a format o axă care a împiedicat orice reformă radicală pentru combaterea corupției în Bulgaria.

Cum liberalul Vassilev a exclus și el cooperarea cu Radev, așa cum a exclus-o pe cea cu tandemul Borissov – Peevski, nu sunt mari șanse că rezultatul alegerilor, chiar cu un scor bun pentru Radev, să schimbe radical mlaștina politică în care se afundă Bulgaria de cel puțin cinci ani.

Întrebarea se pune: este Radev un nou Orban sau un Magyar în politica bulgară? Fostul pilot militar, ales pentru prima oară președinte în 2016 și reales în 2021 a reușit să-și păstreze independența față de BSP (urmașul fostului Partid Comunist Bulgar, caflat la putere în perioada 1946 – 1990).

Presa occidentală a pus întrebarea: “Pilot NATO sau prieten al lui Putin” care este oarecum reducționistă. Bulgaria are deja un Orban, în persoana lui Borissov, care de 16 ani, cu precădere de combinații de culise, a apărat un sistem corupt, cu ajutorul amicului său politic Peevski. Pe de o parte, Radev, din poziția sa de președinte într-o republică parlamentară, s-a opus sancțiunilor împotriva Rusiei și a criticat ajutorul militar acordat Ucrainei. Pe de altă parte, el a criticat permanent corupția și instabilitatea politică a sistemului manipulat în mare măsură de Borissov. Dar mai important este faptul că Radev reprezintă o mare necunoscută în ceea ce privește orientarea sa în domeniul economiei, factorul care interesează în cel mai înalt grad o populație exasperată de lipsa de direcție din partea clasei politice. Așa încât, nu sunt mari speranțe ca al optulea scrutin parlamentar din Bulgaria în ultimii cinci ani să ducă la o ieșire din haosul politic permanent. Mai mult, unii comentatori politici vorbesc deja de un posibil al nouălea scrutin în a doua jumătate a acestui an…