Bulgaria organizează duminică, 19 aprilie, alegeri parlamentare anticipate. Este al optulea scrutin din ultimii cinci ani, pe fondul unei crize politice prelungite. În fruntea sondajelor se află partidul „Bulgaria Progresistă”, condus de fostul președinte Rumen Radev, urmat de alianța GERB-SDS, principala formațiune de centru-dreapta.
Fostul președinte Rumen Radev Foto: arhivă, adevărul
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Prezența la vot începe să crească
Prezența la vot în Bulgaria a ajuns la 4,9% până la ora 9:00, potrivit datelor furnizate de Alpha Research, semnalând o mobilizare mai puternică la primele ore ale zilei.
Cifra indică o creștere semnificativă față de prezența de 1,1% înregistrată la ora 8:30, conform Market Links.
Comparativ cu alegerile parlamentare din 2024, când prezența la aceeași oră era de 4,4%, analiștii remarcă un nivel ușor mai ridicat al prezenței la primele ore în acest an, ceea ce ar putea indica un interes sporit al electoratului.
Prezență scăzută la vot la ora 08:30
Procesul de vot a început cu o prezență redusă la urne, de doar 1,1% până la ora 08:30, potrivit datelor furnizate de Market Links și citate de publicația bulgară Novinite. Cu toate acestea, estimările indică o participare record până la finalul zilei, care ar putea depăși pragul de 50%.
Peste 6,6 milioane de cetățeni sunt așteptați să își exprime votul. Secțiile de votare s-au deschis la ora 07:00 și vor rămâne deschise până la ora 20:00, cu posibilitatea prelungirii programului până la 21:00, în cazul în care se formează cozi.
Probleme în prima parte a zilei
Ziua alegerilor a debutat însă cu dificultăți în regiunea Haskovo, unde zeci de membri ai comisiilor electorale nu s-au prezentat la secții, iar 10 aparate de vot au fost declarate nefuncționale. Autoritățile au anunțat că forțele de ordine sunt în alertă maximă pe parcursul scrutinului.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
La nivel național, au fost deschise aproximativ 12.000 de secții de votare, dintre care 9.354 sunt dotate cu echipamente pentru vot electronic. Alegătorii au posibilitatea de a opta și pentru votul pe buletine de hârtie.
Mii de candidați în cursa electorală
Pentru un loc în cel de-al 52-lea Parlament, candidează 4.786 de persoane, reprezentând 24 de formațiuni politice – 14 partide și 10 coaliții.
Autoritățile speră ca procesul electoral să se desfășoare fără incidente majore, în ciuda problemelor semnalate la începutul zilei.
Criză politică persistentă în Bulgaria
Țara, cea mai săracă din Uniunea Europeană după PIB-ul pe cap de locuitor, traversează de ani buni o criză politică persistentă, marcată de guverne fragile și coaliții care nu rezistă.
Fostul președinte Rumen Radev este văzut de analiști ca o figură politică ce ar putea facilita o apropiere de Moscova. Acesta a criticat în repetate rânduri sprijinul militar acordat Ucrainei și a adoptat poziții mai prudente față de Rusia, ceea ce a dus la îngrijorări în rândul partenerilor occidentali.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Înaintea alegerilor care au loc duminică, 19 aprilie, Partidul „Bulgaria Progresistă” al fostului președinte Rumen Radev conduce în sondajele din Bulgaria. Principalul contracandidat este alianța GERB-SDS, în timp ce pe locul al treilea se află coaliția „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată” (PP-DB), iar DPS este creditat pe poziția a patra.
Politologul Radu Albu Comănescu, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, susține că fostul președinte bulgar Rumen Radev are un profil politic asemănător cu cel al premierului ungar Viktor Orbán.
„Într-adevăr poate fi tentată această comparație, dar l-aș pune într-o zonă mult mai moderată decât Viktor Orbán. Acum sigur că, probabil, cea mai tentantă comparație este între el și Viktor Orbán, să spunem că la sud de Dunăre poate să apară un „nou Orbán” sau un personaj care să se transforme într-un Orbán nou”, spune politologul român.
Criza în Bulgaria început în 2021, pe fondul unor proteste masive anticorupție și al scăderii încrederii publice în clasa politică tradițională, în special în fostul premier Boyko Borissov. Scrutinele repetate organizate de atunci nu au reușit să producă majorități stabile, ceea ce a dus la o succesiune de guverne interimare și la un blocaj instituțional persistent.