Cu recesiune tehnică pe final de 2025, perspective înrăutățite în ceea ce privește creșterea economică în 2026, campioni la deficit și inflație în UE și într-un context global tensionat, economia României este deja într-un echilibru fragil. Pe de altă parte, țara noastră a reușit deocamdată să scape de retrogradare, iar reformele anunțate anul trecut au primit aprecieri de la instituții solide. Acestea sunt câteva date din tabloul economic general al României, într-un moment în care stabilitatea guvernării se clatină. Luni, 20 aprilie, membrii PSD urmează să voteze dacă partidul îi retrage sau nu sprijinul premierului Ilie Bolojan, iar în cazul în care acesta nu-și dă demisia în termen de 72 de ore, miniștrii PSD ar urma să se retragă din guvern.

– articolul continuă mai jos –

Din cauza tensiunilor politice din țară, în contextul în care PSD discută despre retragerea sprijinului pentru Ilie Bolojan, dobânzile la care se împrumută România au crescut deja , după cum anunța Bloomberg.

Care e situația actuală?

  • PIB. Recesiune tehnică la final de 2025, prognoze înrăutățite pentru 2026, dar reforme apreciate

Cu recesiune tehnică la final de an (două trimestre de scădere consecutive), economia României a început anul 2026 slăbită. În 2025, economia țării a crescut cu doar 0,7% .

Perspectivele nu sunt nici ele optimiste. Cu mențiunea că acestea au venit înainte să avem o posibilă ruptură în Guvern.

În cel mai recent raport World Economic Outlook, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a redus la jumătate prognoza de creștere economică a României pentru 2026, de la 1,4% la 0,7%. Instituția financiară se așteaptă totuși ca economia României să accelereze în 2027, când FMI vede o creștere economică de 2,5%.

De asemenea, tot în aprilie, și Banca Mondială și-a revizuit puternic în jos prognozele pentru România și estimează acum că economia românească va crește doar cu 0,5% în 2026. Comparativ, prognoza anterioară, din ianuarie, era pentru o creștere economică de 1,3%. Instituția financiară și-a revizuit în jos și estimarea de creștere economică pentru 2027 pentru România. Banca Mondială estimează că anul viitor economia României va crește cu doar 1,4%, față de estimarea anterioară de 1,9%.

În schimb, instituția financiară afirmă că, datorită unui pachet solid de reforme, care include majorări de impozite şi îngheţarea cheltuielilor, România a reuşit să reducă deficitul bugetar până la 8% din PIB anul trecut, de la 9,3% în 2024, în pofida unei creşteri mai lente a producţiei.

În aceste condiţii, Banca Mondială estimează că deficitul bugetar al României va coborî sub 6% din PIB până în 2027.

De asemenea, instabilitatea globală ar putea avea efecte severe și la noi. România este cea mai expusă țară din Europa Centrală și de Est la conflictul din Orientul Mijlociu și ar putea intra în recesiune în cazul unui scenariu sever, arată o analiză a băncii austriece Erste (proprietarul BCR).

  • Cel mai mare deficit din UE

Acesta este unul dintre punctele dureroase în tabloul macro. România a ajuns la cel mai mare deficit din Europa, fiind urmată de Polonia și Belgia, conform unei analize recente a Visual Capitalist, care are în vedere date din 2025.

Totuși, după cum notau datele BM, România a reuşit să reducă deficitul bugetar până la aproximativ 8% din PIB anul trecut, de la 9,3% în 2024, în pofida unei creşteri mai lente a producţiei.

  • „Campioni” la inflație

România e de câteva luni „campioana” inflației în Uniunea Europeană. În martie, România a ajuns la o rată anuală de 9%, față de numai 2,8% media UE. Țara noastră e la distanță semnificativă și față de următoarea țară din clasament, Croația (4,6%).

Producţia industrială a scăzut în primele două luni ale anului față de aceeași perioadă din 2025: cu 2,6% ca serie brută și cu 2,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, după cum arată datele Institutului Național de Statistică. Cu toate acestea, producţia şi furnizarea de energie sunt pe plus, cu o majorare de 7%.

  • Retailul, în contracție puternică la început de an

Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut puternic în februarie 2026 comparativ cu aceeași lună din 2025, cu 6,8% ca serie brută și 6,2% ajustat sezonier, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Datele semnalează o deteriorare clară a consumului populației.

  • Piața muncii încă în tensiune. Între concedieri colective și angajări.

Peste 11.000 de persoane și-au pierdut locurile de muncă prin disponibilizări colective în 2025, cu 21% mai multe decât în anul precedent, arată datele oficiale sintetizate de Economedia. La început de an au fost anunțate noi concedieri. Cu toate acestea, România are totuși mai puțini șomeri la început de 2026 față de acum un an. Și încă se fac angajări. 

  • Prima execuție din ultimii șapte ani cu excedent bugetar

Un alt element care merită notat: la început de an, guvernul a anunțat prima lună cu excedent bugetar din 2019

Execuția bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2026 s-a încheiat cu un excedent de 0,85 miliarde lei, respectiv 0,04% din PIB, față de deficitul de 11,01 mld lei, respectiv 0,58% din PIB aferent lunii ianuarie 2025, anunță Ministerul Finanțelor. Este prima execuție din ultimii șapte ani cu excedent bugetar în luna ianuarie, precedentul fiind înregistrat în 2019.

  • Deficit comercial în scădere

Deficitul comercial al României, adică diferența dintre exporturi și importuri, a scăzut în primele două luni ale anului cu 15% față de anul trecut și a ajuns la 4,76 miliarde de euro, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, scăderea consumului ca urmare a majorărilor de taxe duce la un efect colateral pozitiv: scăderea importurilor și a deficitului comercial al României, o problemă structurală cu care țara noastră se confruntă de mulți ani.

  • Țara a scăpat de retrogradare

În ciuda perspectivelor fragile, România a scăpat, deocamdată, de retrogradare. Agenția S&P a reconfirmat la început de aprilie ratingul suveran al României, dar a menținut perspectiva negativă. Agenția afirma că Guvernul de coaliție format din patru partide continuă să ia măsuri pentru reducerea deficitului bugetar semnificativ, prin majorarea impozitelor și înghețarea salariilor și a pensiilor.

Agenția se așteaptă ca deficitul public general să se reducă la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027, comparativ cu 7,7% din PIB în 2025.

O altă veste bună: țara noastră e pe traseul bun de aderare la OCDE. România a obținut în aprilie al 24-lea aviz favorabil din cele 25 necesare pentru a adera la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), după cum a a anunțat Ministerul Afacerilor Externe.

  • Banii din PNRR: Luni decisive

Fonduri decisive pentru România se află într-o perioadă critică. România a atras deocamdată doar aproximativ 10 miliarde de euro din totalul de 21 de miliarde alocați. România are de adus în țară 10 miliarde de euro prin proiectele PNRR, cu termen 31 august 2026, a amintit chiar duminică Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și proiectelor europene, care pleda pentru evitarea unei crize politice.