România va avea nevoie de zeci de miliarde de euro ca să-și mai rezolve problemele ce țin de deficitul bugetar uriaș, iar în paralel să facă față unui val masiv de pensionări și să aibă și bani pentru înarmare. O misiune imposibilă, judecând după lipsa de performanță a ultimelor guverne, dar în realitate există câteva
soluții, susține Gabriel Biriș, unul dintre cei mai apreciați
specialiști în fiscalitate.
România se confruntă cu o criză reală. FOTO: Shutterstock
Gabriel
Biriș, economist și avocat de drept fiscal, recunoscut la scară
largă ca fiind unul dintre cei mai buni specialiști în fiscalitate
din România, avertizează că ne așteaptă ani complicați, ani în
care va trebui să reducem deficitul, iar în același timp să facem
față unui val de pensionări care va afecta piața muncii. În
plus, România va trebui să aloce 3% suplimentar bugetului pentru
apărare, ceea ce îngreunează și mai mult situația.
Gabriel
Biriș se referă la uriașa ajustare a deficitului bugetar pe care
România trebuie să o facă până în 2031 și postează pe Facebook graficul
pe care l-a prezentat anterior la Conferința ASPES/BNR, 23
septembrie, dar și la alte conferințe similare. În grafic apar,
așa cum precizează expertul, evoluția deficitului în ultimii 22
de ani (2004 – 2025) și ajustarea ce trebuie făcută în
următorii 6 ani (2026 – 2031). Mai departe, Gabriel Biriș vine cu
câteva remarci interesante. E vorba de perioadele dificile
pro-ciclice din 2009, 2020 și 2024, toate marcate de evenimente care
au zdruncinat serios economia României.
Anii care ne-au zdruncinat economia
„Observăm
următoarele: O evoluție puternic pro-ciclică (BAD, BAD, BAD!),
corelată în special cu perioadele de alegeri. 3 spike-uri: 2009
(post Lehmann, dar și anul în care dl Băsescu a trebuit reales),
2020 (pandemie) și 2024 – fără crize, dar cu 4 runde de
alegeri”, spune Biriș.
La
fel de interesant este faptul că în 2015 România avea un deficit
de sub 1%, dar ulterior a ajuns la 9%. Practic, niciun guvern de
atunci încolo nu a mai fost capabil să ducă deficitul atât de
jos, în timp ce ultimele, inclusiv actualul guvern, se remarcă doar
prin faptul că nu sunt capabile să țină în frâu acest deficit.
„De
remarcat că în 2015, deficitul ajunsese sub 1% PIB! Pentru 2024,
deficitul a fost bugetat la 5,5% PIB, ajustat ulterior la 7%, în
final ajungând la aproape 9% PIB (pe cash, că pe ESA a fost mai
mare). Pentru 2025, deficitul a fost bugetat la 7% PIB (urmare a
acodului cu Comisia) și acum rectificat la 8,4% PIB. De aici plecăm,
urmând că până în 2031 să ajungem la 2,5% PIB, adică o
ajustare de vreo 6% PIB”, mai spune el.
Complicațiile uriașe din următorii ani
Totuși,
situația se va complica din cauza unor probleme care se profilează
de pe acum. România va trebui să investească sume uriașe în
achizițiile de arme, iar în paralel să gestioneze valurile de
pensionări care se anunță de pe acum.
Gabriel Biriș. FOTO: Facebook
„Din
păcate, nu va fi singură (ajustarea – n.r.), pentru că: –
trebuie să creștem cheltuielile cu apărarea cu 3% PIB, și trebuie
să suportăm cataclismul pensionarii “decreteilor” – încă
aproximativ 2% PIB. Deci, în următorii 6 ani va trebui să facem o
ajustare de 11% PIB, more or less!”, avertizează Gabriel Biriș.
Și
asta nu e tot. 2028 și 2029 sunt ani electorali, ceea ce înseamnă,
conform tradiției românești, că se vor face foarte probabil noi
concesii electorale.
„Să
nu uităm și că 2028 și 2029 vor fi ani electorali! Deja auzim
declarații cum că din 2027 ne va fi mai ușor… Cifrele ne spun
însă cu totul altceva!”, punctează el.
Nu e suficient să tăiem cheltuieli și să creștem TVA
Vestea
proastă este, spune Gabriel Biriș, că reducerea deficitului va
putea fi făcută exclusiv din creșterea veniturilor. Există însă
soluții, dar pentru acest lucru va fi nevoie de un guvern mai
înclinat spre reformă și spre investiții.
„Cred
că este evident pentru oricine că o astfel de ajustare nu poate fi
făcută doar prin creșterea veniturilor (chiar și presupunând că
scădem GAP-ul de TVA la media UE), nici doar prin reducerea
cheltuielilor și nici măcar printr-o combinație a celor două. Va
trebui să creștem PIB-ul, iar acest lucru trebuie făcut prin
creșterea investițiilor în producție, atât pentru creșterea
gradului de acoperire a consumului intern din producție internă,
cât și pentru creșterea exporturilor”, susține expertul.
Ulterior,
Gabriel Biriș a revenit cu o nouă postare în care detaliază.
„Fără
investiții în producție nu avem nicio șansă să ajustăm
deficitul la un nivel rezonabil (sub 3%)! Iar
investiții noi (fără ajutoare de stat) nu avem cum să vedem dacă
păstrăm în legislația fiscală barabarisme precum: – IMCA 1%,
impozitul pe construcții de 0,5% din valoarea investițiilor,
limitarea la 1% a deductibilității cheltuielilor de consultanță,
management și IPR și reducerea de la 7 la 5 ani a perioadei de
recuperare a pierderilor, plus limitarea la 70% din profit a
recuperării acestora”, mai scrie el.
Pe
aceeași listă, Gabriel Biriș mai adaugă următoarele:
„Cvadrupla
impozitare a dobânzilor (și așa uriașe, din cauza dobânzilor la
care se împrumută statul!) plătite de companii românești către
bănci românești (dobânzile ce depășesc 1 milion euro/an sunt
nedeductibile la companii, impozabile la bănci, care pe aceleași
sume plătesc și impozit suplimentar de 4%, impozit nedeductibil la
calculul profitului impozabil)! Imposibilitatea de a recupera
investiția prin amortizări, în condițiile inflației uriașe. Că
să nu mai vorbim și de lipsa totală de predictibilitate a
legislației fiscale, modificările succedandu-se cu o viteză
amețitoare”, adaugă expertul.
Soluțiile reale în situația dată
În
fond, este nevoie de o schimbare de abordare completă, este mesajul
lui Gabriel Biriș, care surprinde esența într-o frază: „Avem
nevoie de o schimbare de abordare, avem nevoie să redăm încrederea
investitorilor onești în România! În plus, avem nevoie și de
capital!”
La
final, el vine cu alte câteva idei despre cum ar putea România să
iasă din prăpastia în care se adâncește din cauza deficitului
bugetar mare
„Am
supus dezbaterii o idee veche a mea, prezentată prima dată în urmă
cu un deceniu, idee pe care o sintetizez aici: avem peste 1.000 de
companii de stat. Multe sunt degeaba, dar sunt și companii care au
valoare. Estimez valoarea acestora la peste 30 miliarde de euro.
Putem să ne folosim de această valoare pentru a atrage capital
gupându-le într-un super-holding în care să atragem investitori,
fără să vindem acțiuni (ca să nu pățim precum cu miliardele
încasate de stat pe privatizări, miliarde tocate pe cheltuieli
aiurea de la buget!). Diluăm participația statutului, dar păstrăm
controlul. O felie mai mică dintr-un tort mai mare”, precizează
el.
Sumele
astfel atrase la buget ar putea fi folosite cu succes pentru a fi
investite cu cap și pentru a atrage alți și alți bani.
„Banii
atrași (aprox egal cu 30 miliarde euro) îi investim, prin holding,
în subsidiare, le modernizăm și crește valoarea. Putem crea și
fonduri de venture capital în care să investim alături de privați.
Investiții nu ajutoare de stat! Așa a ajuns Israel putere mondială
în tehnologie! Evident, pentru asta e nevoie de super manageri! Avem
și la noi, găsim și afară – riscul este, again and again,
politicul. Simplu, nu?”, încheie Gabriel Biriș.