Formațiunea Durupınar, situată în apropiere de Muntele Ararat/FOTO:X/@HistContent
La mare altitudine, în munții din Turcia, o formațiune geologică neobișnuită continuă să alimenteze una dintre cele mai controversate ipoteze din arheologie: aceea că ar putea reprezenta rămășițele legendarei Arce a lui Noe.
Potrivit Bibliei, vasul ar fi salvat specia umană și câte o pereche din fiecare specie de animale în timpul unui potop devastator, petrecut acum aproximativ 4.300 de ani.
Recent, o echipă de cercetători americani care studiază Formațiunea Durupınar, situată în apropiere de Muntele Ararat, susține că a identificat indicii ale unor structuri subterane ce ar putea corespunde descrierilor biblice, scrie Daily Mail.
Andrew Jones, cercetător independent afiliat organizației Noah’s Ark Scans, a utilizat radar de penetrare a solului pentru a detecta o rețea de „coridoare” care converg spre o cameră centrală goală, pe care a numit-o „atrium”.
Descoperirea este pusă în legătură cu relatarea biblică potrivit căreia arca ar fi avut trei niveluri interioare, destinate adăpostirii lui Noe, familiei sale și animalelor.
„Interesant este că aceste cavități nu sunt distribuite aleatoriu. Ele urmează un tipar clar sub suprafață”, a explicat Jones, subliniind că tehnologia radar permite investigarea structurilor ascunse fără excavare.
Cercetările au fost completate de analize cu termografie în infraroșu, o metodă care detectează diferențe de temperatură și poate evidenția structuri îngropate. Rezultatele sugerează existența unei forme asemănătoare cu cea a unui corp de navă, aflat la adâncime.
Formațiunea Durupınar, aflată la aproximativ 30 de kilometri sud de Ararat — cel mai înalt vârf al Turciei (și simbol al Armeniei, fiind la frontiera turco-armeană) — este cunoscută de mai puțin de un secol. Potrivit relatărilor locale, a fost scoasă la iveală în 1948, după ploi torențiale și cutremure, fiind descoperită de un păstor kurd.
Textul biblic menționează că Arca lui Noe s-ar fi oprit pe „munții Ararat” după un potop care ar fi durat 150 de zile.
Obiectivul cercetătorilor este de a obține acces direct în interiorul structurii
Ceea ce atrage atenția cercetătorilor este faptul că formațiunea are dimensiuni apropiate de cele menționate în Biblie: aproximativ 157 de metri lungime, 26 de metri lățime și 16 metri înălțime.
Ipoteza că arca ar fi ajuns în această zonă a fost dezbătută intens de-a lungul timpului. Mulți geologi consideră formațiunea un fenomen natural, în timp ce alții cred că ar putea indica existența unei structuri artificiale.
Echipa Noah’s Ark Scans susține această a doua variantă. În 2024, cercetătorii au colectat zeci de probe de sol din interiorul și din exteriorul formațiunii.
Analizele au arătat concentrații ridicate de potasiu, asociate cu descompunerea materialului lemnos. În același timp, climatul extrem de rece din zonă ar fi contribuit la conservarea parțială a unor structuri, prin procesul de pietrificare.
Investigațiile au identificat, de asemenea, structuri unghiulare la adâncimi de până la șase metri, care ar putea indica existența unor compartimente sub un nivel asemănător unei punți.
Relatarea din Cartea Genezei descrie arca drept o construcție din lemn, compartimentată în încăperi și impermeabilizată.
„Aceste descoperiri nu sunt ceea ce te-ai aștepta să vezi într-o formațiune naturală de rocă sau într-un depozit de aluviuni”, a declarat Jones. „În schimb, ele sunt compatibile cu o structură construită, în concordanță cu specificațiile biblice.”
Alte indicii provin din analiza vegetației: iarba care crește în interiorul formațiunii are o culoare diferită față de cea din exterior, ceea ce ar putea sugera o compoziție diferită a solului.
Un alt membru al echipei, William Crabtree, susține că unul dintre tuneluri ar putea fi suficient de mare pentru a fi parcurs de o persoană.
În prezent, obiectivul cercetătorilor este de a obține acces direct în interiorul structurii, prin foraje și explorări cu echipamente video.
„Scopul final este să ajungem în interior, să prelevăm mostre din structura profundă și să putem observa direct aceste cavități”, a explicat Jones.
Cercetările continuă, iar echipa speră că viitoarele campanii vor aduce dovezi mai clare într-unul dintre cele mai persistente mistere ale lumii antice.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent